Taj Mahal este ar
t? adev?rat?. A
i fost vreodat? la Taj Mahal? Într-o noapte cu lun? plin?, doar stând acolo ?i uitându-te la acea frumoas? capodoper? te vei sim?i plin de necunoscut. Vei începe s? sim?i ceva de dincolo.
As vrea s? povestesc cum a luat fiin?? Taj Mahal. A venit un om din Shiraz, Iran. Era un mare artist, cel mai renumit din Shiraz. I se spunea Shirazi pentru c? venea din Shiraz. I se dusese vestea c
? era un vr?jitor, circulau multe pove?ti despre el. Pe vremea aceea domnea ?ahul Jehan. El a auzit pove?tile ?i la invitat pe sculptor la curte. Shirazi era un mistic, un mistic sufist.
?ahul Jehan l-a întrebat: „Am auzit c? po?i s? sculptezi corpul unui barbat sau al unei femei, doar atingând mâna b?rbatului sau a femeii, f?r? s?-i vezi deloc fa?a. E adev?rat?”. Shirazi a spus: „Pot s?-?i dovedesc, dar cu o condi?ie. Pune dup? un paravan sau o draperie dou?zeci ?i cinci de femei frumoase din palatul t?u. Eu am s? le ating mâinile ?i am s? o aleg pe cea pe care am s? o sculptez. Dac? sculptura va corespunde întru totul realit??ii ?i vei fi mul?umit, mi-o vei da de so?ie pe acea femeie. Asta e credin?a mea”.
?ahul Jehan a fost de acord. Dou?zeci ?i cinci de sclave frumoase au fost puse dup? o draperie. Doar din joac?, fiica ?ahului s-a a?ezat ?i ea dup? draperie. Shirazi a trecut de la prima pân? la a dou?zeci ?i cincea sclav?, respingându-le pe toate. Când a respins-o pe ultima, fata ?ahului a întins ?i ea mâna. Shirazi a atins-o, a închis ochii, ?i a sim?it ceva. A spus: „Asta e mâna”. A pus pe degetul fetei un inel, ca semn c? „Dac? reu?esc, ea îmi va fi so?ie”.
?ahul s-a uitat dup? draperie ?i s-a îngrozit când a v?zut c? era vorba de fata lui.
Dar s-a lini?tit, spunându-?i c? era cu neputin?? ca Shirazi s? realizeze o statuie care s? o reprezinte identic pe fiica sa doar atingându-i mâna.
Shirazi s-a închis în camer? unde, timp de trei luni, a lucrat zi ?i noapte. Iar dup? trei luni, i-a spus ?ahului s? vin? cu întreaga curte s? vad?. ?ahului nu-i venea s? cread? ochilor. Statuia sem?na perfect cu fata lui. Oricât a încercat sâ-i g?seasc? un cusur, n-a g?sit. Nu-i convenea deloc ca fata lui s? se m?rite cu un om s?rac, dar nu avea ce face. Î?i d?duse cuvântul. De sup?rare, so?ia lui s-a îmboln?vit. Era îns?rcinat?, ?i a murit la na?tere. O chema Mumtaj Mahal.
?ahul se tot fr?mânta cum s?-?i salveze fata. L-a chemat pe sculptor ?i i-a spus c? f?cuse o gre?al?, c? era vina fetei, dar c? so?ia lui murise la sup?rare la gândul c? fata ei avea s? se m?rite cu un om s?rac, ?i nici el nu era de acord, de?i f?cuse o promisiune.
Sculptorul a spus: „N-ai de ce s?-?i faci griji.
Trebuia s?-mi spui, ?i plecam înapoi în Schiraz. Fii lini?tit. Nu-?i cer s? te ?ii de promisiune. M? întorc la Shiraz”.
Îns? ?ahul a spus: „Nu se poate. Am promis, mi-am dat cuvântul. Mai a?teapt? pu?in, las?-m? s? m? gândesc”.
Principalul sfetnic al ?ahului a propus: „Uite ce s? faci. ?sta e un mare artist, a dovedit-o. Spune-i s? fac? un model în memoria so?iei tale. Macheta unui mormânt frumos, cel mai frumos din lume. ?i spune-i c?, dac? î?i place modelul ?i îl aprobi, i-o vei da pe fata ta de so?ie. Dac? nu, povestea s-a terminat.
Sculptorul a fost de acord cu propunerea, iar ?ahul ?i-a spus în sinea lui: „N-am s? aprob nici un model”.
?i Shirazi a f?cut mai multe machete, toate foarte frumoase, dar ?ahul a spus la fiecare „Nu”.
Sfetnicul a ajuns la disperare, pentru c? acele modele erau rare, ?i era nedrept s? fie respinse. Atunci a lansat zvonul c? fata ?ahului s-a îmboln?vit. Zvonul era menit s
? ajung? la urechile sculptorului.
?i, conform zvonului, dup? trei s?pt?mâni de boal?, fata ?ahului a murit.
Când sculptorul a auzit c? fata murise, a f?cut ultima machet?, cu inima zdrobit?, ?i i-a dus-o ?ahului, iar acesta a aprobat-o. Nu mai avea de ce s? se mai team?. Shirazi era încredin?at c? fata murise, a?a c? nu se mai punea problema c?s?toriei.
Acel model a devenit TAJ MAHAL. Aceea machet? a fost creat? de un mistic sufist.
Cum s? creezi imaginea întreag? a unei femei doar atingându-i mâna o data? El trebuie s? fi fost într-un alt gen de spa?iu. În acel moment trebuie s? fi fost f?r? minte. Acel moment trebuie s? fi fost de mare medita?ie. În acel moment a atins energia, ?i doar prin sim?irea energiei a creat forma întreag?.
În prezent lucrul ?sta poate fi în?eles mult mai logic datorit? fotografiilor lui Kirlian, pentru c? fiecare energie are modelul ei. Fa?a ta nu e accidental?, ci se încadreaz? într-un anumit model de energie. Ochii, p?rul, culoarea, toate se încadreaz? într-un ?ablon de energie.
Odat? ce cuno?ti ?ablonul energetic, cuno?ti întreaga personalitate, pentru c? ?ablonul energetic creeaz? totul. Cuno?ti trecutul, cuno?ti prezentul, cuno?ti viitorul. Odat? ce s-a deslu?it ?ablonul energetic, se ?tie tot ce ?i s-a întâmplat ?i tot ce o s? ?i se întâmple.
Asta este arta obiectiv?. Acest om a creat Taj Mahal.
Într-o noapte cu lun? plin?, meditând la Taj Mahal, inima ta va pulsa de o nou? iubire. Taj Mahal mai poart
? înc? acea energie a dragostei. Mumtaj Mahal a murit din dragoste pentru fiica ei; ?ahul Jehan a suferit din dragoste; iar acest Shirazi a creat acest model pentru c? suferea profund, era profund r?nit c? femeia pe care o alesese nu mai era. Taj Mahal a luat fiin?? dintr-o mare iubire ?i din medita?ie. El mai poart? înc? vibra?iile iubirii. Nu e un monument obi?nuit, e special. La fel sunt ?i Piramidele din Egipt, ?i multe, multe lucruri în lume create ca art? obiectiv?, create de cei care ?tiau ce f?ceau, create de mari meditatori. A?a sunt Upanishadele, a?a sunt sutrele lui Buddha, a?a sunt afirma?iile lui Iisus.
Sursa: OSHO – Creativitatea, 2006.