Motto (1): “Numai arta şi filozofia, numai întrebările vii pot ţine omenirea trează şi înpiedica amorţirea sufletului”.- Victoria Fătu Nalaţiu
Motto (2) ”Mihai Eminescu a venit din noaptea viitorului, reînviind noi formule ale mişcării profunde a spiritului.”- Nicolae Steinhard:
Dacă ne apropiem numai de cugetarea:”Citeşte! Numai citind creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi de imagini”, vom simţi cum se nasc în noi forţe clocotitoare, care ne răscolesc, toate amintirile, pentru că acest text este proiectat în perspectiva eternităţii.
Marile focuri dezvelesc frumuseţea – lumină-n stele
Gândiţi-vă ce sprinteneală măiastră se produce când “citim”: ne frământăm, ne însufleţim, ne apropiem de orizonturi noi ale nemărginirii. Când “citim”, putem transforma”universul ideilor” din carte în sfera vieţii noastre, îl putem experimenta, înălţându-ne, uneori, atât de sus, până-n lumea zeilor (dacă n-am citi, ne-am trezi într-un deşert fără sfârşit).
Mihai Eminescu ne lasă libertatea de a “citi” fără a ne condiţiona domeniul lecturii, indiferent de rasă sau sex (răspunde exact cerinţelor actuale de lectură pretinse de Consiliul Europei).
Eminescu este şi un reductor ce vorbeşte ochilor şi minţii, restrângând textul pe care-l exprimă astfel, încât fraza alunecă spre vizual şi putem învăţa cu privirea, putem vedea
luminile in care pătrundem (cosmos, viitor etc.), vom lua act de ele, dacă ne înarmăm şi cu forţe din însăşi puterea imaginii.
Icoana din noi – sporeste frumuseţia nemărginirii. Deci “Imaginea” înlocuieşte in acest text “prestigiul cuvântului”(a constatat şi Napoleon că o imagine înlocuieşte o mie de cuvinte).
Mihai Eminescu a pictat „idei” cu un liant rezultat din amestecarea geniului său cu suferinţa. Prin „imagine” Eminescu ne pune automat în mişcare resursele instinctului, care lovesc ca un şoc, dar nu ne depărtează de adevăr, ci-i conturează misterul (viziuni, vise, etc.), fără să-l risipească, explorează in adâncuri,”în subconştient”.
Eminescu a văzut bine în viitor pentru că a învăţat de la înaintaşi. Se pare că de la Baudelaire a înţeles ce este poezia. Acesta susţinea că
„poezia este rezultatul picturii, căci ea zace în sufletul privitorului şi geniul constă în a-l deştepta”.
Creşte în culori frumuseţea tăriilor – visul din ploi
Mihai Eminescu ne îndeamnă să fim liberi şi „să nu ne smerim”, dar”noi ne împăunăm cu pene străine”, ţinându-l pe el ascuns în dulapurile minţii noastre şi nu strigăm cu voce tare că Mihai Eminescu ne-a adus mai aproape de frumuseţe, de Dumnezeu.
Victoria Fătu Nalaţiu, 15 ianuarie 2026
Sursa: https://www.facebook.com/victoriafatu.nalati