… Trei zile înseamnă mult… În vremurile de acum, de obicei nu e nimeni dispus să-şi petreacă trei zile ca să-şi umple viaţa cu lumina.
Un negustor urma să navigheze către locuri îndepărtate ca să se îmbogăţească. Prietenii lui i-au spus: “Vasul tău e foarte vechi, iar pe mare sunt furtuni. Călătoria pe care vrei să o faci e foarte primejdioasă, iar vasul tău ar putea să se răstoarne. Ar trebui măcar să înoţi.”
Negustorul a replicat: “Nu am tâmpă cum de pierdut cu asta.”
Prietenii i-au zis: “. Nu ai nevoie de mult timp. Există în oraş un înotător profesionist. El spune că te poate învăţat să înoţi în numai trei zile.”
Negustorul a zis: Poate că e aşa cum spune, dar de unde să scot eu trei zile? În aceste trei zile, milioane de rupii pot trece din nişte mâini în alte mâini. O să învăţ să înot când o să am timp.”
Prietenii au insistat: “Primejdia te va pândi mereu, din moment ce tu îţi petreci majoritatea timpului pe vas. În orice zi ar putea apărea ameninţarea, iar tu nu ştii să înoţi.”
Negustorul a răspuns: “Ştiţi că nu am timp de pierdut. Dacă mai cunoaşteţi alte şmecherii prin care să mă pot salva, spuneti-mi-le.”
Atunci prietenii i-au sugerat: “Măcar tine mereu lângă ţine două tobe goale. La nevoie, ai putea să pluteşti cu ajutorul lor.”
Negustorul a luat cele două tobe goale cu el. Le ţinea sub pat. Şi într-una din zile, când nimeni nu se aştepta, s-a iscat o furtună, iar vasul a început să se scufunde. Negustorul a strigat: “Unde îmi sunt tobele?” Ceilalţi navigator erau siguri că avea să le găsească el singur – doar erau sub patul lor. Aşa că ei au sărit în mare, fiindcă ştiau să înoate foarte bine. Negustorul şi-a găsit tobele, dar lângă ele mai erau şi alte două tobe umplute cu monede de aur, pe care el voise să le ducă acasă. Acum era la ananghie. Să ia cu el tobele cele goale sau pe cele pline? Vasul se scufundă. “Cu ce se alegea dacă sarea cu tobele goale?”, s-a întrebat el. În cele din urmă a sărit cu cele pline.
Vă puteţi închipui ce s-a întâmplat ce el mai departe. Nu putuse să îşi rezerve trei zile ca să înveţe să înoate. El a avut şansa să sară cu tobele goale, dar le-a preferat pe cele pline. Întotdeauna prefer ceea ce era plin, era un obicei vechi în cazul lui. Nu era dispus să fie gol nici măcar pentru o clipă.
OSHO
Sursă: Tăcerea: Mesajul fiinţei tale/OSHO.- Bucureşti: Litera, 2019, pp. 14-15.