Scrisoare deschisă domnilor Nelu Tătaru, Alexandru Rafila şi Raed Arafat
De Mircea Cosea, profesor universitar
Stimaţi domni, mă înclin cu deosebită consideraţie şi recunoştinţa în faţa dumneavoastră pentru profesionalismul şi abnegaţia de care daţi dovadă.
Citeşte toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com
Sunteţi un triumvirat care conduce acum România căci, în mod evident, atât Preşedinţia, cât şi Guvernul sunt dependenţi de analizele şi opiniile dumneavoastră.
Sunteţi în linia întâi şi luptaţi la baioneta cu pandemia, dar, ca în orice război, în afară de prima linie există şi spatele frontului. Niciodată şi nicăieri prima linie nu a rezistat fără sprijinul şi susţinerea spatelui frontului.
Acest spate al frontului suntem noi, cetăţenii tineri şi bătrâni, taximetrişti, chelneri, ingineri, mici întreprinzători, arhitecţi, contabili, actori, cântăreţi, vânzători, hotelieri, salvamari pe litoral, patroni de pensiuni la munte, strungari, tapiţeri, bucătari sau simpli oameni de serviciu şi curăţenie în mall-uri.
Îmi permit să vă atrag atenţia asupra situaţiei în care se află acest spate al frontului în războiul României cu pandemia. De ce îmi permit? Pentru că trăiesc zi de zi în spatele frontului şi am pregătirea pentru a face o analiză.
Sunt pensionar, profesor universitar doctor în ştiinţe economice, fost vice prim-ministru, fost expert la Comisia Economică ONU pentru Europa de la Geneva, fost parlamentar roman şi european.
Spatele frontului va cădea foarte curând
Vă atenţionez ca spatele frontului va cădea foarte curând. Fiind blocat „la domiciliu”, nu numai că nu mai produce muniţie pentru prima linie, adică valoare adăugată şi fonduri la buget pentru finanţarea luptei cu pandemia, dar şi consuma importante fonduri bugetare pentru menţinerea în viaţă a populaţiei rămasă fără venituri salariale prin plata şomajului tehnic şi a altor indemnizaţii.
În mod sigur va avea loc o creştere continuă a şomajului şi a inflaţiei până la toamnă, iar atunci, pe fondul deprecierii constante a leului în raport cu dolarul şi euro, se vor scumpi produsele importate, în special cele alimentare şi de larg consum.
Băncile vor reacţiona la rândul lor şi vor înăspri condiţiile de creditare, iar pierderile din sectorul serviciilor vor fi acoperite prin majorări de tarife.
În plus, industria va încerca să lichideze stocurile acumulate în perioada crizei coronavirusului, dar se va lovi de reducerea obiceiurilor de consum ale populaţiei. Iar asta se va transforma într-o criză economică gravă.
Peste 1 milion de joburi pierdute
De la declanşarea stării de urgenţă şi până în prezent, conform raportărilor oficiale, România a pierdut peste 1.000.000 de locuri de muncă, mai multe decât cele 700.000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008-2012.
S-au înregistrat doar în ultimele trei săptămâni tot atâtea persoane care şi-au pierdut locul de muncă, ca şi în perioada citată.
Ultima raportare a Ministerului Muncii arata că numărul contractelor suspendate este de 1.005.552, din care peste 292 mii în industria prelucrătoare, peste 196 mii în comerţul cu ridicată şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, restul de peste 100 mii în hoteluri şi restaurante.
Dacă la acest număr adăugăm cele 209.851 de contracte de muncă încetate în comerţ, industrie prelucrătoare şi construcţii, avem tabloul complet al situaţiei şomerilor din România.
Situaţia se agravează cu fiecare zi pe care acest spate al frontului o petrece în inactivitate prin menţinerea măsurii de distanţare socială.
Este foarte posibil ca în lunile iunie-iulie să apară o criză severă a lichidităţilor, categorii importante ale populatei nemaiavând continuitatea veniturilor salariale nu vor mai putea să-şi asigure un consum rezonabil de alimente şi nici plata utilitatior.
Modul nicidecum justificat economic de fixare a cuantumului amenzilor va conduce până la 15 mai la apariţia unui paradox cu implicaţii extrem de negative asupra puterii de cumpărare a populaţiei: volumul amenzilor va reprezenta cca. 38% din cuantumul cheltuielilor ce revin angajatorilor pentru susţinerea şomajului tehnic.
Sectorul HoReCa este într-o situaţie falimentară
Menţinerea restricţiilor de funcţionare după 15 mai conduce, conform estimarior specialiştilor din domeniu, la o reducere a activităţii cu peste 50%.
Vă rog, stimaţi domni, să aveţi în vedere că business-ul din acest domeniu nu poate fi refăcut într-o perioadă mai scurtă de 3-5 ani, conform Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO).
Economia României, spatele frontului pe care luptaţi cu pandemia, nu va putea rezista până la sfârşitul acestui an, fără a intra într-o criză economică cu efecte dramatice pe termen lung asupra stării generale a naţiunii. Trebuie însă ştiut că intrarea în criză economică după criza pandemică nu este o fatalitate.
Aproape toate ţările europene sunt azi în situaţia de a evita recesiunea datorită schimbării radicale pe care o fac chiar în aceste zile în conceperea şi aplicarea măsurilor anticoronavirus.
Declanşarea acestei schimbări coincide cu apariţia concluziilor unor studii efectuate de către Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa. La data de 2 aprilie, Yves Gaudin, şeful acestui centru, declară la Frace Info: „virusul va mai continua să circule în lume, iar omenirea va trebui să convieţuiască cu virusul SARS-CoV-2.”
Aceasta trasează o linie de separaţie clară între politica de până acum „nu avem vaccin, deci staţi în casă şi menţineţi izolarea” şi noua politică preconizată: „deşi nu avem vaccin, învăţaţi să convieţuiţi cu virusul”.
Această nouă interpretare a făcut că aproape imediat cele mai importante ţări europene occidentale să treacă la măsuri de relaxare treptată şi să permită libera circulaţie, deschiderea unor unităţi de comerţ şi servicii, chiar reluarea unor activităţi şcolare.
De ce nu decideţi şi domniile voastre o astfel de trecere la politica convieţuirii cu virusul, căci oricum nu îl puteţi învinge?
De ce nu vă luaţi curajul şi responsabilitatea de a accepta riscul unor relansări chiar în condiţiile în care nu puteţi gestiona total pandemia, aşa după cum fac alte ţări? Oare consideraţi riscul pandemic diferit de riscul economic? Ambele omoară.
Desigur, se poate replica prin faptul că nu am atins apogeul, dar putem cunoaşte acest apogeu în condiţiile în care testarea este insuficientă?
Trecerea anunţată de la starea de urgenţă la starea de alertă nu are niciun rol în soluţionarea problemei economice.
Se relaxează domenii şi activităţi fără importanţă economică. Deplasarea liberă în localităţi, deschiderea parcurilor, a saloanelor, a muzeelor sau practicarea sportului ciclist nu aduc relaxare economică, creează o infimă valoare adăugată şi nu salvează colectarea bugetară.
Stimaţi domni, succesul luptei dumneavoastră în prima linie depinde substanţial de moralul şi încrederea celor din spatele frontului. E greu de obţinut o astfel de stare în condiţiile în care suntem priviţi ca nişte iresponsabili incapabili să se autoprotejeze.
Ar fi trebuit ca modul lăudabil în care enormă majoritate a populaţiei s-a comportat la sărbătorile pascale şi de 1 Mai să fie apreciat de facto prin măsuri suplimentare de relaxare şi nu numai din vorbe la televizor. Este o greşeală să se generalizeze fapte izolate şi să fim toţi asimilaţi cu iresponsabila comunitate din Vadu Crisului.
Cu tot respectul şi sincere aprecieri pentru ceea ce faceţi pentru noi, stimaţi domni, îndrăznesc să insist asupra necesităţii de a înţelege rolul şi importanţa celor din spatele frontului pentru victoria luptei ce o purtaţi.
Istoria ne dă o pildă în acest sens: într-un război cu bombe şi tancuri, cel de Al Doilea Război Mondial, unul dintre beligeranţi şi-a motivat măsurile de sprijinire exclusivă a celor din prima linie cu motto-ul „totul pentru front, totul pentru victorie”.
Victoria a obţinut-o, dar numărul de morţi din spatele frontului a fost mai mare decât al celor din prima linie.
Ziare.com, 05 Mai 2020,
Mircea COSEA, doctor în ştiinţe economice, profesor universitar la ASE Bucureşti.
Sursă: http://www.ziare.com/economie/criza-economica-romania/scrisoare-deschisa-domnilor-nelu-tataru-alexandru-rafila-si-raed-arafat-1609722