PREGĂTIŢI-VĂ DIN TINEREŢE PENTRU BĂTRÂNEŢE!

Motto: ”O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.” – George COȘBUC

Pentru mulţi dintre noi, viaţa după 70 de ani este o corvoadă, o decădere, o coborâre. Suntem din ce în ce mai slabi, mai neputincioşi, mai bolnavi. Nu mai putem duce o plasă de alimente de la piaţă sau magazinul din cartier, nu mai putem merge pe două picioare fără un baston, uitam tot mai des să închidem apă sau gazul. Devenim tot mai inactivi, moţăind mai mult în fotoliu sau în pat, avem tot mai mult nevoie de ajutorul celor din jur pentru a face lucruri elementare, pe care în tinereţe le făceam cu uşurinţă.
Şi totuşi şi pentru oamenii de vârsta a treia există speranţe! Totul este o chestiune de spirit! Dacă te-ai pregătit din timp, e mai uşor să-ţi trăieşti viaţa la bătrâneţe; dacă nu ai făcut-o este mai greu. Dar se poate! Trebuie să fi conştient de ce se întâmplă în jurul tău, de schimbările, tendinţele şi pulsaţiile vieţii sociale din jur.
Să redevii activ! Să te alimentezi echilibrat! Să faci mişcare multă şi exerciţii fizice!
Să îţi menţii spiritul deschis prin activităţi intelectuale şi recreative de tip hobby (lecturi, excursii, sporturi accesibile, lucrul la calculator chiar). Să ai credinţă în ceva! Să nu te izolezi de societate, să ţi legătură cu familia, cu prietenii care mai sunt, să cunoşti noi oameni, să ajuţi pe cei care sunt în nevoie, şi multe altele.
Şi viaţa merge înainte, chiar şi în aceste condiţii.
Devine mai simplă! Începi să te debarasezi de multe lucruri pe care le-ai strâns într-o viaţă de om: obiceiuri proaste, cărţi, mobile, fotografii, haine, porţelanuri, scrisori. Ierţi mai repede, accepţi mai uşor. Conduci pe ultimul drum pe ultimii prieteni. Începi să devii mai conştient că nu vei mai trăi aşa de mult.
Şi vine clipa decisivă: să accepţi că deja nu mai poţi să te conduci singur! Că nu mai poţi decide sau impune celor din jur multe lucruri! Că ai nevoie şi tu, precum copilul care ai fost cândva, de ajutorul celor din jur. Chiar să te tratezi periodic în unităţi de sănătate paleative. Nu te speria!
Este ceva firesc, ceva ce face parte din normalitatea vieţii: să fi şi tu ajutat să sfârşeşti liniştit, precum ai făcut-o tu pentru copiii tăi sau pentru cei din jur!
Acceptând aceste lucruri înseamnă că eşti încă conştient de puterea şi înţelepciunea ta!
Înseamnă să fi de acord că moartea este un nod al vieţii din care, probabil, te vei îndrepta spre alte direcţii…
Am scris aceste rânduri, poate triste, dar adevărate, sub impulsul unor momente dureroase de viaţă trăite lângă oameni care nu mai sunt.
Când oameni dragi din jurul nostru dispar, în locul lor în mod sigur se nasc alţii. În ceea ce mă priveşte, aflându-mă abia la începutul vârstei a treia, sunt pregătit şi optimist: mă aşteaptă încă ani buni de viaţă, liniştiţi şi fericiţi lângă cei dragi. Sunt conştient şi sigur de asta!
Şi nu uitaţi: pregătiţi-vă din tinereţe pentru… bătrâneţe!
Ioan P. ALEXA, pensionar, 75 ani