Două seminţe stau una lângă alta într-un sol fertil. Prima spune:
– Vreau să cresc! Vreau să-mi trimit adânc rădăcinile în solul de sub mine şi să străpung crusta de deasupra mea cu răsadul meu… Vreau să ofer lumii bobocii mei înfloriţi pentru că toată lumea să ştie că a sosit primăvara… Vreau să simt căldura soarelui pe faţă şi răcoarea picăturilor de rouă dimineaţa, pe petalele mele!
Aşa că a crescut.
A doua sămânţă spune:
– Mie mi-e frică. Dacă îmi voi trimite rădăcinile în solul de sub mine, nu ştiu de ce se vor lovi, căci aici este întuneric. Dacă îmi scot capul prin crusta de deasupra mea, mi-e teamă să nu-mi distrug delicatul răsad… Cât despre muguri, ce s-ar întâmpla dacă un melc mi l-ar mânca? Iar dacă voi înflori, exista riscul că u copil să mă smulgă din pământ. Nu, e de o mie de ori mai bine să aştept până când mă voi simţi în siguranţă.
Aşa că a aşteptat.
O găină înfometată a răscolit însă pământul cu ciocul ei lung, a găsit sămânţă şi a mâncat-o!
MORALA POVEŞTII
Cei care refuza să-şi asume riscul şi să crească sunt înghiţiţi de viaţă însăşi.
Patty HANSEN
Sursă: Supă de pui pentru suflet: Povesti adevărate de viaţă care deschid inima şi trezesc spiritul/CANFIELD, Jack; HANSEN, Mark Victor. – Braşov: Adevăr Divin, 2012, p. 187.