1. Iubeşte ceea ce nu iubeşti.
2. Cea mai mare realizare pentru om e să fie capabil să facă.
3. Cu cât sunt mai rele condiţiile de viaţă, cu atât mai bune vor fi rezultatele lucrului asupra sinelui, cu condiţia să-ţi aminteşti mereu de lucrul asupra sinelui.
4. Numeşte-ţi de tine însuţi, oriunde şi oricând.
5. Aminteşte-ţi că ai venit aici pentru că ai înţeles necesitatea de a lupta împotriva, numai şi numai împotriva ta. Aşadar, mulţumeşte oricui ţi-a dat ocazia să faci asta.
6. Aici, noi putem să oferim o direcţie şi să creăm condiţii, dar nu putem să ajutăm.
7. Să fii conştient că această casă nu poate fi de folos decât celor care îşi recunosc nulitatea şi cred în posibilitatea de a se schimba.
8. Dacă ştii să faci rău, dar continui să faci rău, comiţi un păcat dificil de răscumpărat.
9. Cel mai bun mijloc ca să fii fericit în această viaţă este să fii capabil să evaluezi întotdeauna din exterior, niciodată din interior.
10. Nu aprecia arta prin intermediul sentimentelor.
11. Adevăratul semn că un om este bun e atunci când îşi iubeşte tatăl şi mama.
12. Judecă-I pe alţii după ceea ce eşti tu şi rareori te vei înşela.
13. Ajută-l numai pe cel care nu este leneş.
14. Respecta toate religiile.
15. Îl iubesc pe cel care iubeşte lucrul asupra sinelui.
16. Putem doar să ne străduim să devenim capabili de a fi creştini.
17. Nu judeca un om după ceea ce se povesteşte despre el.
18. Ţine cont de ceea ce oamenii cred despre tine, nu de ceea ce spun.
19. Ia înţelegerea Orientului şi ştiinţa Occidentului şi apoi caută.
20. Numai cel care poate veghea asupra binelui semenilor merita să-I fie bine.
21. Numai suferinţa conştientă are sens.
22. Mai bine să fii din când în când egoist decât să nu fii niciodată drept.
23. Dacă vrei să înveţi să iubeşti, începe cu animalele; ele sunt mai sensibile.
24. Învăţându-I pe alţii, vei învăţa sit u.
25. Aminteşte-ţi că aici lucrul asupra sinelui nu este un scop în sine; e doar un mijloc.
26. Nu poate să fie drept decât cel care se pune în locul altora.
27. Dacă nu ai spirit critic, prezenţa ta aici este inutilă.
28. Cel care se va elibera de “boala lui mâine” are şanse să obţină ceea ce a venit să caute.
29. Fericit cel care are suflet. Fericit cel care nu are. Nefericire şi suferinţa pentru cel care nu are decât un germene.
30. Odihna nu depinde de cantitatea, ci de calitatea somnului.
31. Dormi puţin, fără regret.
32. Energia cheltuită pentru o muncă interioară active se transforma repede în rezervă nouă. Energia cheltuită pentru o activitate pasivă se pierde pentru totdeauna.
33. Una dintre cele mai bune metode de a-ţi trezi dorinţa să lucrezi asupra sinelui e să conştientizezi că poţi muri în orice clipă. Trebuie să înveţi să nu uiţi acest lucru.
34. Iubirea conştientă trezeşte în ceilalţi acelaşi răspuns. Iubirea emoţională provoacă exact contrariul. Iubirea fizică depinde de tip şi de polaritate.
35. Credinţa conştientă este libertate. Credinţa emoţională este sclavie. Credinţa mecanică este prostie.
36. Speranţa de nezdruncinat este forţa. Speranţa amestecată cu îndoială este laşitate. Speranţa amestecată cu teama este slăbiciune.
37. Omului I se dă un număr limitat de experient; dacă face economie de experienţe, el îşi prelungeşte viaţa.
38. Aici nu sunt ruşi, nici englezi, nici evrei, nici creştini. Nu sunt decât oamenii care urmăresc acelaşi scop: să devină capabili să existe.
Sursă: Învăţăturile lui G. I. Gurdjieff: Trezirea conştiinţei şi evoluţia spiritual/Claude G. THOMPSON (Govindananda). – Bucureşti: Vidia, 2011, pp.
PS. Supliment de informaţie: 1) Invataturile au fost înscrise pe velumul casei de studiu din Precure. 2) “… După două încercări nereuşite de a înfiinţa în Germania un institut similar celui din Tiflis, Gurdjieff ajunge în anul 1922 la Paris, unde, cu ajutorul discipolilor săi (inclusiv Uspensky), cumpără un castel la Fontainbleau, Prieure. Aici Gurdjieff reîncepe activitatea institutului din Tiflis, elaborează noi activităţi care să amintească discipolilor săi de conflictul care există între conştiinţa lor şi modul lor de a acţiona. El insistă asupra muncilor fizice grele: ziua, discipolii săi făceau drumuri, doborau copaci, construiau case, asanau mlaştini, plantau livezi, iar noaptea făceau repetiţii la dansurile elaborate de Gurdjieff, dansuri inspirate din tradiţia sufită a dervişilor rotitori şi pe care el le consideră o parte esenţială a antrenamentului lor spiritual…” (http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=2013)