Ideea de dominaţie apare într-un complex de inferioritate; oamenii domină din cauză că le e frică, fiindcă sunt nesiguri pe ei.
Există o poveste orientală foarte cunoscută…
Un orb stătea sub un pom. Vine la el un rege, îi atinge picioarele şi spune:” Domnule, care e drumul spre capitală?” Apoi vine prim-ministrul regelui şi, fără să atingă picioarele orbului, spune:” Domnule, care e drumul spre capitală?” Apoi vine un soldat. Acesta îi trage una în cap orbului şi întreabă:” Nătărăule, care e drumul spre capitală?” Suita regelui se rătăcise. După ce au plecat cu toţii, orbul a început să râdă. Cineva care şedea lângă el l-a întrebat: „De ce râzi?”
Orbul a zis: „Primul om trebuie să fi fost rege, al doilea trebuie să fi fost prim-ministrul, iar al treilea un amărât de soldat.”
Celălalt a fost nedumerit şi l-a întrebat: Cum de ţi-ai dat seama? Eşti orb”. Orbul a zis: „După comportamentul lor… Regele era atât de sigur de superioritatea lui, încât mi-a putut atinge picioarele. Soldatul se simţea atât de inferior, încât a trebuit să mă lovească. Pesemne că e într-o situaţie jalnică.”
Nu e nevoie să domini; nu e absolut nici o nevoie.
Sursă: Pentru fiecare zi: 365 de meditaţii pentru aici şi acum/OSHO.- Bucureşti: LITERA, 2019, p. 233. m List 1