Există un „creier” în inimă şi nu generează iubirea. Medicul Vasi Rădulescu enumeră o listă cu 21 de lucruri interesante despre inimă
Medicul Vasi Rădulescu, urmărit de peste 100.000 de oameni pe reţelele sociale, a prezentat o listă cu 21 de lucruri interesante despre inimă.
Florin JINGA, gandul.ro , 4 iun. 2019
Medicul Vasi Rădulescu a postat următorul mesaj pe Facebook:
„O listă cu 21 de lucruri interesante despre inimă:
1. Inima nu doare. Nu are receptori propriu-zişi de durere. Durerea se resimte la periferia corpului şi se numeşte angor (niciodată mai jos de ombilic; dacă e durere în partea inferioară, nu e angină).
2. Cea mai bună frecvenţă cardiacă este între 55 şi 65 de bătăi pe minut. Atunci există cel mai bun raport performanţă-consum de oxigen.
3. Perfuzia în arterele inimii (numite coronare) se face în diastolă (pauza dintre două contracţii, denumite sistole).
4. Există un „creier” în inimă, unde nişte celule emit spontan impulsuri electrice. Ele formează nodul sinusal şi dictează întreaga activitate a cordului.
5. Electrocardiograma înregistrează la suprafaţa corpului activitatea electrică a inimii. Este încă deosebit de utilă în depistarea unor boli, monitorizare, screening.
6. Frecvenţa cardiacă nu e bătută în cuie, ci dinamică. Ea creşte la efort, emoţii, situaţii stressante, respectiv scade în calm, repaus, somn.
7. În timpul somnului se instalează o bradicardie fiziologică. Frecvenţa poate scădea la 40-50 bpm.
8. 200 de oameni pot descrie 200 de simptome şi toate pot fi angor (angină). Durere, disconfort, gheară, înţepături în piept, braţe, mâini, gât, mandibulă, dinţi, spate, abdomen (nu mai jos de ombilic) – toate pot fi angor.
9. Sângele nu curge continuu prin artere cu aceeaşi viteză; curgerea e mai degrabă laminară, dictată şi de sistolele cordului.
10. Inima nu generează iubirea. Nu secretă nicio substanţă care să aibă legătură cu acest cocktail de sentimente. Creierul se ocupă de asta.
11. Funcţia principală este de pompă, dar mai există şi funcţie hormonală (anumite peptide care pot face dilataţie şi stimula diureza).
12. Curgerea sângelui prin inimă este bine calculată, într-o singură direcţie. Patru aparate valvulare complexe fac asta.
13. Inima nu este aşezată în partea stângă, ci pe centrul toracelui. Apexul (vârful) bombează către stânga.
14. Inima la adult are aproximativ mărimea pumnului drept.
15. Există un sindrom al inimii frânte (broken heart syndrome sau tako tsubo) care apare mai des la femeile trecute prin suferinţe mari (iubire, pierderi umane). Vârful inimii se balonizează. Este de regulă reversibil.
16. Inima se poate mări compensator la sportivii de performanţă. De regulă scade şi frecvenţa, pentru că volumul de sânge expulzat este crescut.
17. Inima stă sub control nervos simpatic şi parasimpatic. Aceste sisteme controlează dinamic frecvenţa, printre alţi parametri.
18. Cordul transplantat nu mai are control direct nervos şi de regulă frecvenţa nu mai oscilează mult.
19. Palpitaţiile reprezintă conştientizarea bătăilor inimii. În mod normal, activitatea cardiacă nu este simţită.
20. Inima se menţine sănătoasă prin evitarea fumatului, sedentarismului, corecţia obezităţii, menţinerea unui status psihic echilibrat, o alimentaţie în care doza fiecărui componentă să fie aleasă cu bun simţ, mişcare, odihnă suficientă.
21. Inima începe să bată când embrionul are vârsta de patru săptămâni. Este primul organ funcţional al omului”.
Vasi Rădulescu este medic cardiolog şi a început în 2018 un proiect de educaţie medicală numit Leapşa de Sănătate.
Sursa: https://www.gandul.info/sanatate/exista-un-creier-in-inima-si-nu-genereaza-iubirea-medicul-vasi-radulescu-enumera-o-lista-cu-21-de-lucruri-interesante-despre-inima-18154635