Manifestul INTERNETULUI: Rezumat

< st

rong>1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalit??i de schimb al informa?iei ?i alte tehnici culturale. Mass media tradi?ionala trebuie s?-?i adapteze modul de lucru la noile realit??i tehnologice, în loc s? le ignore sau s? le combat?.

2. Internetul e un imperiu mediatic în buzunarul de la hain?.
Web-ul creeaz? o nou? ordine în sistemul mediatic, dep??ind limitele ?i oligopolurile acestuia. Publicarea ?i difuzarea con?inutului mediatic nu se mai face cu investi?ii mari. Doar calitatea jurnalistic? mai diferen?iaz? jurnalismul de simpl

? publicare de con?inut.

3. Internetul este societatea. Re?elele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atât de fire?ti, ca ?i telefonul sau televizorul.

Dac? vor s? existe mai departe, concernele mass-media trebuie s? în?eleag? lumea în care tr?iesc consumatorii ?i s? î?i adapteze la aceast? formele de comunicare, printre care ?i dialogul.

4. Libertatea Internetului este inalienabil?. Arhitectura deschis? a Internetului nu poate fi schimbat? în func?ie de interese economice sau politice, care în spatele a?a-numitului „interes public “încearc? s? cenzureze accesul liber la informa?ie, pe web.

5. Internetul înseamn? victoria informa?iei
, un mediu prin care individul se poate informa mai bine ca niciodat?.

6. Internetul schimba ?i îmbun?t??e?te jurnalismul.

7. Re?eaua înseamn? rela?ionare. Cine nu folose?te link-urile se autoexclude din discursul social.

8. Agregatoarele ?i ma?inile de c?utare stimuleaz? jurnalismul documentat, de calitate. Marcând referin?ele prin linkuri sau citate, devine posibil

? „cultura discursului social din re?ea “.

9. Internetul e noul cadru al discursului politic
, stimulând dezbaterea ?i participarea activ? a opiniei publice.

10. Nou? libertate a presei se nume?te libertate de opinie
. Dispar grani?ele tehnologice între amatori ?i profesioni?ti, diferen?a nu se mai face între jurnalism pl?tit ?i nepl?tit, ci între jurnalism de bun? sau proast? calitate.

11. Cândva, la inventarea tiparului, Biseric? ?i alte institu?ii avertizau împotriva valului de informa?ie necontrolat?. Jurnali?tii, enciclopedi?tii ?i pamfletarii au dovedit atunci c? mai mult? informare duce la mai mult? libertate, pentru cet??ean ?i pentru societate, lucru valabil ?i în ziua de azi.

12. Tradi?ia nu e un model de lucru
. Internetul, c? mediu extrem de concuren?ial, cere adaptarea modelelor de afaceri la structura sa.

13. În Internet, dreptul de autor sau produc?tor nu trebuie înc?lcat. Mecanismele de difuzare dep??ite trebuie înlocuite cu noi modele de distribu?ie ?i acordare de licen?e. „Proprietatea obliga “.

14. Timpul unui cititor, ascult?tor sau spectator are valo

are. Oferta publicitar? este transmis? prin re?inerea aten?iei asupra unor con?inuturi jurnalistice transmise online. Acesta e principiul de baz? al finan??rii jurnalismului, alte forme de refinan?are urmeaz? s? fie descoperite ?i experimentate.

15. Textele, sunetele ?i imaginile nu mai trebuie s? fie efemere, în re?ea
. Ele vor r?mâne la dispozi?ie, constituind o arhiv? a istoriei contemporane. Jurnali?tii trebuie îns? s? aib? în vedere eventuale interpret?ri ale informa?iei ?i gre?eli ce trebuie corectate.

16.   Internetul scoate la iveal

? o mare cantitate de marf? amorf?. Din aceasta, rezista doar cine ofer? jurnalism credibil ?i deosebit, deoarece preten?iile consumatorilor de informa?ie au crescut.

17. To?i pentru to?i. Web-ul e o infrastructur? superioar? de interac?iune social?. „Genera?ia Wikipedia “?tie s? evalueze credibilitatea unei surse, s? verifice ?i s? evalueze ?tirile. Jurnali?tii trebuie s? respecte aceste calit??i ?i s? intre în comunicare cu „receptorii “, folosindu-le cuno?tin?ele. Nu mai e momentul jurnalistului atot?tiutor, ci al celui care comunica ?i întreab?.

Sursa: Hotnews.ro din 7 sept.

2009, preluat de pe www.internet-manifest.de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *