Clipa magică

În fiecare zi – împreun? cu soarele – Dumnezeu ne ofer? o clip? în care e posibil s? schimb?m tot ce ne face

neferici?i. Iar în fiecare zi pretindem c? nu realiz?m momentul, ne str?duim s? credem c? aceast? clip? nu exist?, c? ziua de azi e la fel cu aceea de ieri ?i va fi identic

? cu cea de mâine. Dac? am fi aten?i, am putea descoperi clipa magic?.

S-ar putea ascunde în momentul în care b?g?m cheia în u??, diminea?a, în t?cerea de dup? cin?, într-o mie ?i unul de lucruri ce ni se par identice. Aceast? clip? exist? – atunci, toat? puterea stelelor ne p?trunde pentru un moment ?i ne permite s? înf?ptuim miracole.

Uneori, fericirea e o binecuvântare, dar de cele mai multe ori e o cucerire. Clipa magic? ne ajut? s? ne schimb?m, ne ajut? s? ne urm?m mai departe visele. Vom suferi, vom traversa multe momente dificile ?i ne vom confrunta cu multe dezam?giri, dar toate sunt pe cât de tranzitorii, pe atât de inevitabile, iar la final vom fi mândri de ce am l?sat în spatele obstacolelor. Cândva, în viitor, vom putea privi înapoi cu mândrie ?i credin??.

Neferici?i sunt cei care se tem s?-?i asume riscuri. Poate c? nu sunt niciodat? dezam?gi?i, niciodat? deziluziona?i, niciodat? în suferin??, precum aceia care au un vis de urmat. Dar, când privesc înapoi – pentru c? întotdeauna privim înapoi – î?i vor auzi inima ?optind: „Ce ai f?cut cu miracolele pe care Dumnezeu le-a sem?nat pentru zilele tale

? Ce s-a ales de talentul pe care Cel Sfânt ?i l-a încredin?at? L-ai îngropat adânc, într-un mormânt, de team? c?-l vei pierde. Aceasta î?i este mo?tenirea: certitudinea c? ?i-ai risipit via?a “.

Neferici?i sunt cei care aud astfel de vorbe.

Pentru c? atunci când, poate, vor crede în miracole, aceste clipe magice ale vie?ii se vor fi scurs deja.

Trebuie s? ascult?m copilul care am fost, care înc? tr?ie?te în noi. Acest copil cunoa?te în?elesul clipelor magice. Îi putem în?bu?i oftatul, dar nu-l putem reduce la t?cere.

Dac? nu vom rena?te, dac? nu vom privi din nou via?a cu inocen?a ?i entuziasmul copil?riei, nu are sens s? mai tr?im. Te po?i sinucide în multe feluri.

Aceia care încearc? s?-?i ucid? trupul încalc? legea lui Dumnezeu. Dar ?i aceia care încearc? s?-?i ucid? sufletul încalc? legea lui Dumnezeu, chiar dac? crima lor este mai pu?in vizibil? în ochii omului.

S? fim aten?i la ceea ce copilul din noi încearc? s? ne spun?. S? nu ne ru?in?m ?i s? nu-l înfrico??m, deoarece se simte singur ?i abia dac? se face auzit. S?-l l?s?m s? ia din când în când frâiele existen?ei noastre. Acest copil din noi spune c? nicio zi nu seam?n? cu cealalt?.

S?-l facem s? se simt? iubit din nou.

S?-i facem pe plac – chiar dac? asta ar însemna s? ac?ion?m într-un fel neobi?nuit, chiar dac? ne-ar face s? p?rem nebuni în ochii altora. Aminti?i-v? c? în?elepciunea oamenilor este nebunie în fa?a lui Dumnezeu. Dac? ascult?m copilul pe care îl purt?m în suflet, ochii ne vor str?luci înc? o dat?. Dac? nu pierdem leg?tura cu acest copil, nu vom pierde nici contactul cu via?a.

Hai s? tr?im toate clipele magice ale anului 2009!

Paulo COEHLO

Sursa: Adev?rul, 2 sept. 2009

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *