Momentul 2012 este un moment critic, în ciuda faptului c? sunt unele voci care afirm? c? de fapt nu ar fi decât o reeditare a momentului 2000. Totu?i, atât de multe semne nu au mai fost ?i orb s? fii s? nu vezi transform?rile prin care planeta noastr? trece în fiecare zi.
Putem ignora o mul?ime de lucruri, dar nu putem ignora propriile semnale interioare.
P?mântul este o Fiin?? care resimte nu schimb?rile fizice ale celor pe care îi ad?poste?te, ci modific?rile interne, energetice. Vechea civiliza?ie maya avea viziunea sa asupra P?mântului, a vie?ii ?i a mor?ii. Maya?ii credeau cu t?rie c? acest eveniment trebuie s?rb?torit, deoarece reprezint? încheierea unui întreg ciclu.
Descoperire interesant?
În 1952, arheologul Albeito Ruz descoperea mormântul regelui maya? Pakal, pe a c?rui plac? ar fi scris? profe?ia c? în 2012 va fi sfâr?itul lumii. În timpul unor s?p?turi arheologice în Peninsula Yucatan, savantul Maurice Cotterey descoperea la rându-i „mesajele” zeului-rege Pakal, care a l?sat omenirii profe?ia, t?lm?cit? de Jose Arguelles, cum c? la finalul Marelui Ciclu Maya al Crea?iei ?i Distrugerii, 21 spre 22 decembrie 2012, va avea loc o catastrof?, a cincea de pe P?mânt, de necomparat cu potopul lui Noe.
În viziunea maya, pân? în 2012 oamenii ar str?bate „al 5-lea cerc solar”, fiecare cerc încheindu-se cu o catastrof?. Pân? în 2012 a mai r?mas pu?in ?i, dac? ne uit?m la dezastrele din ultima perioad?, ne d? m sea
ma c? Pakal nu poate fi departe de adev?r. P?mântul, aerul ?i apa sunt poluate, cutremurele ?i tsunami devastatoare ne tot lovesc, iar r?zboaiele, foametea ?i epidemiile sunt pomenite tot mai des. Timpul se gr?be?te spre Sfâr?itul care va permite unui nou ciclu s? reînceap?. Sunt îns? lucruri care dep??esc puterea noastr? de în?elegere. Va veni sfâr?itul lumii în 2012? Pentru maya?i, Apocalipsa însemna Revela?ie.
S?p?turi
Timp de zece ani, arheologul Alberto Ruz Lhullier a condus un program de s?p?turi pe ?antierul de la Palenque (Mexic). Beneficiind de sprijinul Guvernului mexican, Lhullier s-a apropiat cu interes de unul dintre cele mai spectaculoase monumente descoperite vreodat? în America Central?: „Templul Inscrip?iilor”, care ?i-a c?p?tat numele datorit? numeroaselor hieroglife d?ltuite pe pere?ii interiori. M?re?ul edificiu este înconjurat de jungla deas?, fiind plasat în cel mai celebru sit arheologic cuprins între Sierra ?i Chiapas. Num?rul treptelor sc?rii care urc
? spre platforma templului sunt 69. Exact cât a durat domnia celui în cinstea c?ruia a fost construit edificiul, prin?ul maya Pakal.
Lhullier descoperea îns? o dal? de piatr? sub care se afla o sca
r? acoperit? cu d?râm?turi. Printr-o munc? titanic?, echipa condus? de arheolog degajeaz? scara ?i coboar? spre baza piramidei unde descoper? un sarcofag uria?. O lespede de 6 tone acoperea mormântul cu osemintele unuia dintre regii cei mai vesti?i din istoria maya??: regele Hanab’-Pakal, care a domnit între anii 615 ?i 683 d.Cr. Identificat pe baza inscrip?iilor care acoper? pere?ii camerei mortuare, atât regele Pakal, cât ?i Alberto Ruz Lhullier, descoperitorul lor, aveau s? devin? celebri. Erich von Däniken, dornic s? adune cât mai multe dovezi despre vizita extratere?trilor pe P?mânt, nu a l?sat s?-i scape o descoperire atât de important? ca aceea de la Palenque.
Capacul sarcofagului ce acoperea osemintele lui Hanab’-Pakal este acoperit de un basorelief bine conservat, cu o bog??ie de detalii rar întâlnit?. Imaginea îl înf??i?eaz? pe regele Pakal rostogolindu-se în lumea sub-p?mântean? a mor?ilor, înf??urat de r?d?cinile arborelui sacru Ceiba, despre care vechii maya?i credeau c?-?i are r?d?cinile înfipte în centrul p?mântului, legând cele trei regiuni ale întregului cosmos: infernul, p?mântul ?i cerul paradiziac.
În viziunea simbolic? specific? gândirii arhaice, arborele sacru era totoda
t? puntea care permitea comunicarea dintre lumea oamenilor ?i lumea spiritelor, a zeilor. Von Däniken sus?inea c? arheologii gre?esc începând cu însu?i modul în care privesc piatra tombal? de pe mormântul lui Hanab’-Pakal. El considera c? piatra trebuia privit? din lateral, dinspre latura lung? a ei, iar nu dinspre latura scurt?. Conform acestui unghi vizual, regele nu este, de fapt, ghemuit pe spate cu fa?a spre înaltul paradiziac al arborelui Ceiba, ci este ghemuit spre înainte, asemenea unui motociclist, iar mul?imea de fire ce-l înconjoar? nu ofer? decât o explica?ie, aceea unui cosmonaut! Von Däniken vede fl?c?rile reactorului, fuselajul navei, în fine, absolut toate accesoriile unei astronave.
A fost Pakal doar un rege maya, venerat de to?i, un vizitator important venit de departe sau poate chiar un extraterestru? De?i majoritatea oamenilor de ?tiin?? ?i arheologilor nu acord? credit teoriei lui Von Däniken în ceea ce prive?te interpretarea sculpturilor de la Palenque, turi?tilor care viziteaz? locul li se spun legende ?i li se ofer? suveniruri care sus?in varianta elve?ianului. Arheologii importan?i sus?in c?, de fapt, sculptura este doar o reprezentare a regelui Pakal în c?l?toria sa spre cel?lalt t?râm. Ei sus?in c? acesta coboar? sub p?mânt, nu se ridic
? spre cer. În ultimii ani, mormântul lui Pakal a fost închis publicului. Chiar dac? sarcofagul este acum inaccesibil, adep?ii teoriei lui Von Däniken pot g?si ?i alte dovezi, sculptate pe zidurile din Palenque. Se spunea c? scheletul regelui Pakal ar fi cu 40 de ani mai tân?r decât ar indica vârsta înscris? pe placa de mormânt, ar fi fost mai înalt decât maya?ii normali ?i ar fi posedat un nas coroiat, de mari dimensiuni, total neobi?nuit pentru specia uman?. Acestea ar fi indicat faptul c? Pakal ar fi fost r?pit de extratere?tri timp de 40 de ani, perioad? în care nu a îmb?trânit. Totu?i, scheletul de la Palenque nu dep??e?te în?l?imea obi?nuit? a maya?ilor din secolul al VII-lea e.n., când a tr?it Pakal.
Maya?ii, care erau foarte avansa?i în astronomie, calculaser? date cosmice pân? la milioane de ani în trecut. De ce calendarul lor se încheie la solsti?iul de iarn? din anul 2012? Edgar Cayce afirm? c? P?mântul va fi ren?scut. Sfâr?itul anului 2012 pare s? fie începutul noii vie?i pentru întreaga planet? care, în acest fel, prime?te un nou influx de energie din centrul galaxiei. Maya?ii spun despre 2012 urm?toarele: vom dep??i tehnologia, a?a cum o cunoa?tem noi ast?zi, vom dep??i cuno?tin?ele actuale despre Timp ?i Spa?iu, AND-ul uman va fi reprogramat ?i îmbun?t??it ?i va avea 12 spirale, în loc de 2.
2012?
Oracolele au prezis o apocalips
? care va avea loc în timpurile noastre, centrat? în jurul anului 2012. Toate sugereaz? c? ceva se va întâmpla în acea zi. Chiar dac? majoritatea au fost scrise în urm? cu sute de ani, acurate?ea lor intereseaz? în mod special lumea modern?, deoarece previziunile apocaliptice pe care le con?in se refer? în mod special la perioada pe care noi o tr?im în prezent. Este o profe?ie sau doar o coinciden??? În 21 decembrie, în timpul solsti?iului de iarn?, o conjunctur? planetar? neobi?nuit? va avea loc. Se pare c? P?mântul se va alinia cu Soarele, care se va afla în mijlocul ecuatorului galaxiei C?ii Lactee, alc?tuind ceea ce vechii maya numeau „Copacul sfânt”. Conform credin?ei maya, centrul galaxiei este uterul cosmic: loc al mor?ii, al transform?rii, al regener?rii ?i al rena?terii. Acest moment marcheaz? finalul calendarului. Într-una dintre t?bli?ele inscrip?ionate de la Palenque apare o alt? dat? a calendarului, 1.0.0.00.8 5 Lamat 1 Mol, echivalentul datei de 21 octombrie 4772, cu aproape 3.000 de ani în viitor. Regele Pakal din Palenque a prezis c? la aceast? dat? un important eveniment maya î?i va s?rb?tori a 88-a aniversare, sugerând astfel c? acesta nu credea c? lumea se va termina în 2012.
Susan Milbrath, curator la Muzeul de Istorie Natural? din Florida, a declarat în numele comunit??ii arheologice c? nu a fost descoperit, pân? în prezent, vreun document care s? ateste c? maya credea c? lumea se va sfâr?i în 2012, ci doar c? în acel moment se va încheia un mare ciclu calendaristic, care f?r? îndoial? va avea ?i urm?ri la nivel planetar, dar nu neap?rat apocaliptice. „Pentru vechii maya, data reprezint? o mare s?rb?toare de încheiere a unui întreg ciclu”, spunea Susan Milbrath. Mesajul profe?iilor este c? trebuie s? ne p?str?m o atitudine optimist? în ceea ce prive?te viitorul. Sfâr?itul timpului nu înseamn? ?i sfâr?itul lumii. De noi depinde ca via?a s? continue într-un mod fericit.
Timpul se gr?be?te
În vara anului 1987, pe cerul întregii lumi s-a putut observa un fenomen astronomic ie?it din comun: un triunghi foarte luminos, dat de convergen?a planetelor majore în semne de foc. Unele teorii sus?in c? evenimentul astronomic petrecut la 15-16 august 1987 coincide cu un moment de r?scruce surprins în calendarul sacru al uneia dintre cele mai vechi ?i misterioase civiliza?ii din istorie: Maya. Locuitori ai Mexicului înainte de cucerirea spaniol?, maya?ii au dezvoltat o cultur? bazat? pe un studiu foarte atent al cerului ?i timpului. Au creat peste 20 de calendare diferite, solare ?i lunare deopotriv?. De o maxim? importan?? este calendarul sacru, care cuprinde întreaga istorie a umanit??ii, începând cu anul 3114 î.Hr. ?i terminându-se brusc în decembrie 2012. Calendarul sacru este împ?r?it în 13 cicluri a câte 144.000 de zile.
În jurul acestui calendar s-a ?esut o fascinant? profe?ie, atribuit? regelui-zeu Quetzalcoatl, cel c?ruia i-au fost dedicate celebrele piramide de la Teotihuacan, lâng? Ciudad de Mexico. În anul 843, Quetzalcoatl a prezis c? vor urma 13 „ere divine”, urmate de 9 „ere infernale” – fiecare er? (baktun) având 52 de ani, dup? care se va intra în ultimii ani ai istoriei. Din 843, dup? scurgerea celor 22 de perioade, ajungem exact în 1987.
Ca din întâmplare, exact în jurul anului 1987, parametrii geofizici ai planetei au început s? se schimbe. În special rezonan?a Schumann – frecven?a de vibra?ie magnetic? a P?mântului – a crescut spectaculos. De la o valoare constant? de 7,83 Hz men?inut? timp de milenii a ajuns acum la 12 Hz. Cre?terea frecven?ei vibratorii face ca 24 de ore de via?? s? corespund?, de fapt, cu numai 16 ore reale, în termenii timpului terestru.
De aici, o grab? nebun?, o criz? perpetu? de timp, o evolu?ie foarte rapid? a tehnologiei, a biologiei umane ?i chiar a istoriei – ultimii ani au adus schimb?ri rapide pe scena politicii mondiale. Curgerea timpului terestru se va mai accelera, pe m?sur? ce ne apropiem de „Punctul Zero”, care corespunde invers?rii polilor magnetici ai P?mântului. Dac? 24 de ore ale zilei reprezint? acum 16 ore efective, diferen?a dintre acestea se va m?ri exponen?ial. Altfel spus, timpul terestru nu va mai exista.
Loreta POPA – Jurnalul National: Editie de colectie: Sfarsitul lumii, 21 martie 2011, pp. 10-11.