Într-o zi de s?rb?to are
, o mul?ime de credincio?i s-a adunat în curtea unei m?n?stiri s? asculte slujbele ?i s? se roage lui Dumnezeu
.
Un b?rbat a ascultat atent, s-a rugat cu smerenie ?i, în cele din urm?, la l? sarea serii, a plecat.
El a ie?it cu greu din mul?ime, dar s-a întors imediat ?i a început s? se plâng?, cu o voce agitat?: „O, Doamne! Caii au plecat, cu c?ru?? cu tot, ?i eu n-am cu ce s? m? mai întorc acas?. Aceasta-i dreptatea lui Dumnezeu
? Aceasta-i r?splat? pentru credin?a mea? Aceasta-i mul?umirea pentru rug?ciunile mele?”. Un c?lug?r, care trecea prin apropiere, l-a auzit ?i i-a r?spuns îng?duitor: „Crede în Dumnezeu ?i leag?-?i caii bine”.
Ion DAFINOIU – Elemente de psihoterapie integrativ
?, 2001.