Pri n
tre germani, Berlinul este considerat prototipul brusche?ei ?i eficien?ei prusace, în timp ce Viena este esen?a farmecului ? i sent
imentalismului austriac.
Un berlinez vizita Viena ?i, c?utând un oficiu po?tal, s-a r?t?cit. Ce a fâcut el? L-a în?f?cat de revere pe primul vienez care trecea ?i a l?trat: „Unde-i po?ta?” Vienezul uimit ? i-a desprins haina cu grij
? din mâinile berlinezului, ?i-a netezit reverele ?i a spus cu blânde?e: „N-ar fost mai frumos dac
? m-a?i fi abordat politicos ?i m-a?i fi întrebat? Domnule, v? rog s?-mi acorda?i o cli
p? ?i s?-mi spune?i, dac? ?ti?i, unde e po?ta?” Berlinezul s-a h olbat
o clip? la el, apoi a mârâit: „Prefer s? r?t?cesc!”, dup? care a plecat val-vârtej.
Acela?i vienez era în vizit? la Berlin ?i, de data asta, el c?uta oficiul po?tal. Apropiindu-se de un berlinez, l-a întrebat politicos: „Domnule, fi?i amabil ?i spune?i-mi, ?ti?i cumva unde e po?ta?” Cu o rapiditate de automat, berlinezul a r?spuns: „Mergi înainte dou? str?zi, faci la dreapta, mergi pân? la prima intersec?ie, o iei la dreapta, treci peste ?inele de tramvai, o iei pe lâng? chio?cul cu ziare ?i dai de po?t?.” Mai mult z?p?cit decât luminat, vienezul spuse totu?i: „Mii de mul?umiri, domnule!”, la care berlinezul l-a apucat de revere ?i a r?cnit: „Las? mul?umirile – repet? instruc?iunile!”
Mintea b?rb?teasc? – berlinezul; mintea femeiasc? – vienezul. Ele nu pot r?mâne separate, trebuie s? intre iar ?i iar în rela?ie, îns? nu pot r?mâne nici împreun?. Lupta nu este exterioar?, lupta este în tine.
OSHO – Intui?ia, p. 88-89