Major i
tatea dintre noi avem în jur oameni în vârst?, la ?ar? sau la ora?, p?rin?i sau bunici. Num?rul lor
este destul de mare în România. Cam 4-5 milioane de suflete. Mul?i dintre ei au probleme mari. Guvernan?ii no?trii postdecembri?ti nu prea îi iau în seam?. Pentru c? nu aduc nimic la produsul intern brut al ??rii. Zic ei. Ei au tr?it vremuri grele, dar au f?cut eforturi deosebite pentru ca copiii lor s? duc? o via?? mai bun?. Mul?i dintre noi, preocupa?i de existen?a noastr?, îi cam uit?m. Adic? nu îi mai vizit?m, nu îi mai ajut?m material, cu o vorb? bun?, cu un b?nu? sau un lucru de care are strict
? nevoie.
Sunt sub impresia unei experien?e dureroase. O familie din vecini îngrije?te o b?trânic? de 84 de ani. V?duv? cu trei copii, aranja?i la casele lor. De loc din Bor?a Maramure?ului. Î n familia respectiv
? sunt patru membrii care traiesc in dou
? camere la parter. Plus, acum, b?trânica. Acum, pentru patru luni le-a venit rândul s? îngrijeasc? de b?trânic?, mam? si bunic?. Am vizitat-o acum o jumatate de ora. Ar avea chef sa vorbeasc? cu cineva. S? se duc? la biseric? sau s? se plimbe prin cartier. S? guste ceva dulciuri. Nu are cu cine. Nu are ce. Fiecare mebru al familiei, fiu, so?ia lui si copii lor, este ocupat. Nu are timp de dânsa. Pentru câteva minute cât am discutat cu dâ nsa privirea i s-a deschis.
Chiar în fa?a unui str?in. St? ghemuit? pe un pat de campanie lâng? calorifer. O dor toate oasele. Nu mai vrea s? tr?iasc?, dar a?teapt? resemnat? hot?rârea lui Dumnezeu. I-am cump?rat si i-am trimis câteva dulciuri prin unul din nepo?i. Cred ca s-a bucurat. Nu în?eleg de ce copiii dânsei nu au g?sit o modalitate de a o îngriji la casa p?rinteasc? sau la un centru de asisten?? social?. Totu?i le-au dat via??, i-a crescut ?i i-a purtat cu eforturi mari la ?coli. ?i acum s? fie r?spl?tit? astfel, adic? trambalat? ca pe un obiect inchiriat, câte 3-4 luni îngrijit? de fiecare copil. Oare de ce se întâmpl? aceste lucruri? Nu ?tiu s? r?spund…Nu vreau s? ajung ca dânsa!
M? gândesc acum la mama mea, de 81 de ani, care se descurc?, deocamdat? singur?, într-un ora? mare cu o pensie de mizerie.
Cu un ajutor financiar ?i din partea mea. Oare ce m?nânc? de duminic?, acum la amiaz??
Cine poate s? o fac?, s? mearg? ast?zi ?i s?-?i viziteze pe neanun?ate bunicii ?i p?rin?ii! Mâine, poate, nu mai sunt…