La fel ca lucrurile pe care le “vedem”, tot ce “auzim” în ultim? instan?? în mintea noastr
? trebuie s? traverseze mai întâi o serie de “filtre” personale ?i sociale…
Evident, dac? un cuvânt este sau nu obscen ori chiar discriminator depinde de context, unde cuvântul în cauz? apare asociat cu alte cuvinte ?i, cel mai important, de interpretarea pe care i-o d?m.
Gânde?te-te la urm?toarea ghicitoare:
Fetele o vor,
Fem eil
e m?ritate o au
?i b?rba?ii o dau.
Nici unul dintre cuvinte nu este în sine, obscen ?i cu toate c? r?spunsul “corect” este “verigheta”, felul cum “auzi” cuvintele (adic? le procesezi intern) schimb? totul.
S? lu?m urm?toarea povestire:
Mama î?i trage din pat b?iatul în zori de zi, în ciuda protestelor lui, ca s?-?i fac? partea de treburi gospod?re?ti la ferm?. Uitându-se pe fereastr?, îl vede cum d
? gr?un?e la g?ini… apoi trage un ?ut unei clo?ti. Îl vede cum d? de mâncare la porci… ?i apoi trage un ?ut unuia dintre ei. În sfâr?it, îl vede cum trage un ?ut vacii dup? ce termin? s-o mulg?. Cu treburile terminate, b?iatul, fl?mând, se trânte?te la mas?. Se întinde dup? ou?, dar maic?-sa le împinge de lâng? el.
– F?r? ou?, domni?orule. Ai dat cu ?utul în g?ini.
B?iatul se întinde dup? farfuria cu costi??, dar mama o ia de acolo.
– Nu! Ai dat cu ?utul în porc.
Sesizând un tipar nelini?titor în toate astea, b?iatul d? s? în?face cana cea mare cu lapte, dar mama i-o ia înainte.
– F?r? lapte. Te-am v?zut cum ai dat cu ?utul în vac?.
Chiar atunci, tat?l coboar? sc?rile. Gata s? se împiedice de pisic?, omul înjur? ?i, cu un ?ut rapid, o trimite pe sus pân?-n cel?lalt cap? t al camerei!
B?iatul îi zâmbe?te încântat mamei.
– Îi spui tu sau s?- i spun eu
?
Gluma te-a f?cut s? râzi? De ce? Î n povestire
nu exist? niciun cuvânt “porcos”… A?a c?, pesemne, totul e în mintea ta!
Sursa: Controlul min?ii: Str?vechea art? a r?zboiului psihologic/LUNG, Haha. – Pite?ti: Paralel?, 2009, pp. 129-130