Fiin?a omului este o îmbinare de bine ?i de r?u, frumos ?i urât. Natura sa liber
? îi d? putin?a s? aleag?. Omul poate gre?i; aceasta este ceva firesc. Trecutul fiec?ruia dintre no
i este înc?rcat de gre?eli. Cu cât? greutate p??im în via??, de cele mai multe ori din cauza acestui trecut care atârn? pietre grele de picioarele noastre.
Cre?tinismul a însemnat ?i din acest punct de vedere o adev?rat? revolu?ie. Pentru a face posibi
l? eliberarea ?i cre?terea omului, în existen?a sa p?mântean? s-a deschis o nou
? cale. E vorba de c?in??.
Dincolo de via?a cre?tin?, omul este un sclav al trecutului; via?a sa r?mâne pecetluit? de gre?elile înscrise în trecut. El nu mai poate interveni rodnic pentru a schimba ceva în acest sens. Ce-a fost înf?ptuit a r?mas; a r?mas frânt definitiv sub semnul p?catului originar. Omul nu mai are în acest fel nici o putere de reînnoire asupra unui trecut împov?rat de gre?eli care îns?mân?eaz? permanent r?ul în calea vie?ii sale în desf??urare.
Via?a omului este unitar?. Orice fragment din ea, întrucât ne apar?ine ca fiin?? cu caracter ?i soart? proprie, poate fi influen?at. Trecutul, î n acest fel,
nu este niciodat? definitiv consumat, dup
? legile ireversibile ?i mecanice ale naturii. Trecutul poate fi schimbat ?i valorificat. Aci vine c?in?a; vine ca o cale de regenerare a fiin?ei omului, continuu pândit? de c?dere. F?r? c?in?? am tr?i în ireparabil.
Omul f?r? c?in?? devine un rob; cu c?in?? se eliberea
z?. F?r? aceast? cale a arderii r?ului, el nu mai poate începe nimic nou; prin ea totul poate fi curat început.
C?in?a elibereaz? trecutul de poveri ?i-l valorific? dup? nevoi noi. Ea dezleag? omul de gre?elile sale; ce i-a apar?inut poate fi desprins, poate fi înl?turat. Poverile fire?ti unei vie?i de trud? sunt ridicate. Dar nu numai atât. C?in?a valorific? trecutul; îl schimb? ?i îl rode?te cu toate for?ele sale interioare. Prin puterea c?in?ei, omul î?i r?scump?r? gre?elile ?i întemeiaz? o nou? via?? spiritual?.
Trecând prin focul c?in?ei, omul se elibereaz? ?i purific?; p??e?te astfel mai departe înnoit, cu totul altul decât acela care a fost.
Ernest BERNEA – Îndemn la simplitate, 2006.