George R.R. MARTIN: Ziceri din “CÂNTEC DE GHEAŢĂ ŞI FOC” (3)

–         Cea mai sigur? ap?rare a unui b?rbat este s? dea o lovitur? iute [cu sabia], care ucide inamicul, nu s? se piteasc? în spatele unui scut. (vol. 1, p. 16)

–         Oamenii pot pricepe tot felul de lucruri dintr-un zâmbet plin de în?eles, dac? îi la?i. ((vol. 1, p. 44)

–         M?sc?ricii ?i maimu?ele cer aplauze. (vol. 1, p. 107)

–         … o amenin?are bun? e adesea mai conving?toare decât o lovitur?. ((vol. 1, p. 111)

–         … dup? ce vaca a fost mulsa, nu-i chip s?-i mai vârî smântân? înapoi în uger. (vol. 1, p. 136)

–         … în lupt? disciplina e mai impor ta

nt? decât num?rul [lupt?torilor] ?i iese înving?toare în nou? cazuri din zece… (vol. 1, p. 154-155)

–         Zidul poate opri o armat?, dar nu un singur om.

(vol. 1, p. 165)

–         Un om în?elept nu-?i face niciodat? du?man un rege… (vol. 1, p. 178)

–         Un b?rbat poate s? câ?tige un turnir ?i s? cad? în urm?torul. Un petic alunecos în iarb? poate însemna înfrângerea, sau ce ai mâncat la cin? cu o sear? înainte. O schimbare a vântului poate aduce darul victoriei. (vol. 1, p. 179)

–         O regin? trebuie s?-i asculte pe to?i… Pe cei de neam ?i pe cei de rând, pe cei puternici ?i pe cei slabi, pe cei nobili ?i pe cei lipsi?i de scrupule. Poate c? un glas te va min?i, dar în mai multe vei g?si întotdeauna adev?rul. (vol. 1, p. 181-182)

–         Un fiu îndatoritor pl?te?te datoriile tat?lui s?u. Chiar ?i datoriile de sânge. (vol. 1, p. 187)

–         … o regin? care nu are încredere în nimeni e la fel de nes?buit? ca o regin? care se încrede în toat? lumea. (vol. 1, p. 189)

–         S? nu dai niciodat? unei feti?cane o sabie în mân? atunci când sângereaz?. (vol. 1, p. 251)

–         Ritmurile m?rii ?i miresele nu a?teapt? dup? nimeni… (vol. 1, p. 407)

–         O moned? e la fel de periculoas? ca o sabie în mâinile cui nu trebuie. (vol. 1, p. 415)

–         Orice om care se a?eaz? între un tat? ?i r?zbunarea sa cere moarte. (vol. 1, p. 432)

–         Nu exist? om mai blestemat decât cel care omoar? sânge din sângele lui. (vol. 1, p. 442)

–         Zeii ne dau fiec?ruia mici daruri ?i talente ?i noi avem a le folosi… Orice lucru poate fi o rug?ciune, dac?-l facem cât putem mai bine.

(vol. 1, p. 478)

–         Un om care ucide pentru bani nu are onoare… (vol. 1, p. 507)

–         Exist? o fiar? nemiloas? în fiecare b?rbat, iar când îi dai acelui b?rbat o sabie sau o suli?? ?i-l trimi?i la r?zboi, fiara se de?teapt?. (vol. 1, p. 514)

–         În întuneric, omul începe s? se simt? singur ?i tânje?te dup? glas omenesc. (vol. 1, p. 539)

–         Ce-ai vrea s? v?d? Cum e f?cut? lumea. Adev?rul care te înconjoar?, limpede ca lumina zilei. Noaptea e întunecoas? ?i plin? de spaime, ziua str?lucitoare ?i frumoas? ?i plin? de speran??. Una este neagr?, cealalt? alb?. Exist? ghea?? ?i exist? foc. Ur? ?i iubire. Amar ?i dulce. B?rbat ?i femeie. Durere ?i încântare. Iarn? ?i var?. R?u ?i bine… Moarte ?i via?a. Peste tot contrarii. Peste tot, lupt?. (vol. 1, pp. 542-543)

–         … pân? ?i un t?ciune în cenu?? p oate aprinde

o imens? vâlv?taie. (vol. 1, p. 544)

–         Dac? omori un om f?r? s? vrei, tot mort r?mâne… (vol. 1, p. 554)

–         Adu-?i aminte. Ca s? mergi la nord, trebuie s? c?l?tore?ti spre sud. Ca s? ajungi în vest, trebuie s-o iei spre est. Ca s? mergi înainte, trebuie s? mergi înapoi ?i ca s? atingi lumina trebuie s? treci prin umbr?. (vol. 1, p. 583)

–         Nici un zid nu te poate ap?ra… Un zid e doar atât de puternic pe cât sunt cei care-l ap?r?. (vol. 2, p. 46)

–         Pentru fiecare trea

b? exist? o unealt? ?i o treab

? pentru fiecare unealt?. (vol. 2, p. 92)

–         Nu exista crim? mai odioas? decât s? aduci moarte în casa celui ce te g?zduie?te. (vol. 2, p. 118)

–         R?zboaiele nu trebuie purtate pân? ultima pic?tur? de sânge. (vol. 2, p. 156)

–         Înfrângerea e o boal?, iar victoria este leacul ei. (vol. 2, p. 174)

–         Armisti?iile se cl?desc pe încredere. (vol. 2, p. 192)

–         Dup? un r?zboi vine întotdeauna o pace, iar cu pacea vine iertarea… (vol. 2, p. 207)

–         Un b?rbat poate s? aib? o femeie sau poate s? aib? un cu?it, […], dar nici un b?rbat nu le poate avea pe amândou?. Orice feti?? înv??a asta de la mama ei. (vol. 2, p. 274)

–         Focul mistuie… Mistuie ?i când ispr?ve?te nu mai r?mâne nimic. Nimic. (vol. 2, p. 324)

–         Dac?-?i p?strezi toate comorile într-o singur? visterie, nu faci decât s? u?urezi misiunea celor care te jefuiesc. (vol. 2, p. 393)

–         Sabia are nevoie de o teac?, iar cununia de un pat nup?ial. (vol. 2, p. 488)

–         … când du?manii te sfideaz?, trebuie s? le r?spunzi cu o?el ?i foc. Dar când cad în genunchi, trebuie s?-i aju?i s? se ridice în picioare. Altminteri, nimeni nu va mai pleca vreodat? în genunchi în fa?a ta. (vol. 2, p. 511)

–         Nimeni nu e mai blestemat decât cel care v?rs? sânge din sângele lui, în ochii zeilor ?i ai oamenilor. (vol. 2, p. 526)

–         Numai cu moarte poate fi pl?tit? via?a… Un dar mare cere un sacrificiu mare. (vol. 2, p. 527)

–         Uneori, vânturile furtunii bat cu atâta putere, încât omul e nevoit s?-?i strâng? pânzele. (vol. 2, p. 530)

–         Un contrabandist ar face bine s? cunoasc? oamenii, la fel ca ritmurile m?rii, altfel nu va avea mult de tr?it. (vol. 2, p. 532)

–         … un bun contrabandist st? ascuns… Pânze negre, vâsle t?cute ?i un echipaj care ?tie s?-?i ?in? limba. (vol. 2, p. 533)

–         Ai ajuns atât de mare acum, dar cu cât omul urc? mai sus, cu atât are mai mult de c?zut. (vol. 2, p. 534)

–         Un lucru se înva?? cel mai u?or f?cându-l… (vol. 2, p. 541)

–         Doar un muritor de foame cer?e?te pâine de la un milog… (vol. 2, p. 543)

–         Niciodat? nu e omul mai vulnerabil în lupt? decât atunci când fuge… Un om care fuge e pentru soldat ca un animal r?nit. Îi stârne?te pofta de sânge. (vol. 2, p. 566)

–         R?zboaiele nu se câ?tig? doar cu s?bii ?i suli?e… Dou? o?tiri egale se pot întâlni, dar una se va risipi ?i va fugi, iar alt? va r?mâne înving?toare. Eroul aprinde curajul în inimile oamenilor lui ?i s?de?te s?mân?a îndoielii în inimile noastre [a du?manilor]. (vol. 3, p. 6)

–         Când la?ii se ascund în spatele zidurilor înalte, ei sunt cei înfrân?i. (vol. 3, p. 18)

–         O pung? de dragoni cump?ra t?cerea unui om pentru o vreme, dar o s?geat? bine plasat? o cump?r? pentru vecie. (vol. 3, p. 101)

–         E bine s?-?i ?ii mereu du?manii în cea??. Dac? nu sunt niciodat? siguri cine e?ti sau ce vrei, nu vor ?ti niciodat? ce urmeaz? s? faci. Uneori, cea mai simpl? cale s?-i încurci e s? faci mi?c?ri care n-au nici un rost sau care chiar s

? par? c? sunt împotriva ta. (vol. 3, p. 104)

–         Orice mare lord are purt?tori de flamuri nesupu?i, care îl pizmuiesc pentru pozi?ia lui… Numai puterea îi ?ine pe astfel de oameni la locul lor. (vol. 3, p. 110)

–         Când cineva e la p?mânt, nu mai conteaz

? cât de mare e. (vol. 3, p. 188)

–         Rareori oamenii sunt ceea ce par. (vol. 3, p. 206)

–         … când ?tii ce vrea un om, ?tii cine este ?i cum s?-l mânuie?ti. (vol. 3, p. 241)

–         … ce este mai periculos, un pumnal învârtit de un du?man sau unul ascuns, lipit de spatele t?u de cineva pe care nici m?car nu-l vezi? Pumnalul ascuns. (vol. 3, p. 242)

–         O harp? poate fi la fel de periculoas? ca o sabie, în mâinile potrivite. (vol. 3, p. 244)

–         Zeii ne îng?duie uneori s? vedem un crâmpei din viitor, când suntem pe moarte. (vol. 3, p. 258)

–         Totul revine ?i iar revine… la mamele ?i la ta?ii no?tri ?i la cei dinaintea lor. Suntem marionete care danseaz? pe sforile întinse de cei care au fost înaintea noastr? ?i, într-o zi, proprii no?tri copii vor prelua sforile ?i vor continua s? danseze în locul nostru. (vol. 3, p. 293)

–         … nebunia ?i m?re?ia sunt dou? fete ale aceleia?i monede. (vol. 3, p. 322)

–         Dup? ce îmblânze?ti un cal, oricine îl poate c?l?ri… Dup? ce o fiar? s-a unit cu un om, oricine poate s? se strecoare în pielea ei ?i s-o c?l?reasc?. (vol. 3, p. 367)

–         Uneori calea cea mai scurt? nu e cea mai sigur?… (vol. 3, p. 369)

–         Vr?jitoria este o sabie f?r? mâner. N-ai cum s-o apuci f?r? s? te tai. (vol. 3, p. 370)

–         Unele u?i e mai bine s? r?mân? ferecate. (vol. 3, p. 436)

–         Câinele credincios e lovit cu piciorul ?i, oricum ar ?ese, p?ianjenul nu e iubit niciodat?. (vol. 3, p. 440)

–         Mai bine un ho? pe care-l ?tim decât unul pe care nu-l ?tim. Urm?torul ar putea fi ?i mai r?u. (vol. 3, p. 454)

Sursa: Iure?ul s?biilor. Vol. 1-3/MARTIN, George R.R.- Bucure?ti: Nemira, 2009.

(Va urma)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *