* Când imi?i pe al?ii, inteligen?a moare. Dac? vrei s? r?mâi inteligent trebuie s? încetezi s?-i mai imi?i pe al?ii. Copiind pe al?ii, inteligen?a se sinucide. În clipa în care începi s? te gânde?ti cum s? fii alt? persoan?, inteligen?a te p?r?se?te, devii prost. În clipa în care te compari cu altcineva, î?i pierzi poten?ialul natural ?i n-ai s? mai fii niciodat? fericit, limpede, transparent. Î?i vei pierde claritatea, î?i vei pierde vederea. Vei avea ochii împrumuta?i; dar cum s? vezi cu ochii altuia
? Ca s? vezi, ai nevoie de ochii t?i, ca s? mergi, ai nevoie de picioarele tale.
* Oamenii tr?iesc o via?? împrumutat?, de aceea via?a lor este paralizat?. Aceast? paralizie îi face s? arate foarte pro?ti.
* Cea mai mare suferin?? în via?? este s? te sim?i prost, f?r? valoare, neinteligent – ?i nimeni nu se na?te neinteligent, pentru c? to?i provenim din existen??. Existen?a este inteligen?? pur?. Când venim în lume, aducem de dincolo o arom?, un parfum. Dar imediat societatea sare pe noi, începe s? ne manipuleze, s? ne înve?e, s? ne schimbe, s? taie ?i s? adauge, ?i în scurt timp ne pierdem întreaga form?. S
ocietatea vrea s? fim ascult?tori, conformi?ti, ortodoc?i. Astfel este distrus? inteligen?a.
* Dac? vrei cu adev?rat s? fii inteligent trebuie s
? fii rebel. Numai cei rebeli sunt inteligen?i. Ce în?eleg eu prin rebeliune? Rebeliunea, în accep?ia mea, este lep?darea de tot ce ?i s-a impus împotriva voin?ei tale. Cerceteaz? din nou cine e?ti, ia-o din nou de la ABC. Gânde?te-te c? pân? acum ?i-ai pierdut timpul urm?rindu-i pe al?ii. Nici un om nu e la fel ca altul, fiecare e unic – asta e natura inteligen?ei – ?i fiecare este incomparabil. Nu te compara cu nimeni. Cum s? te compari? Tu e?ti tu, iar cel?lalt e altul. Nu sunte?i la fel, a?a c? e imposibil? compara?ia.
* Azvârle tot gunoiul care a fost pus pe tine. Fii proasp?t, ia-o de la început, ?i te va uimi cât? inteligen?? va fi imediat eliberat?. Inteligen?a este capacitatea de a vedea, de a în?elege, de a-?i tr?i via?a conform cu natura ta. Ce este prosia? P
rostia este urmarea altora, imitarea altora, supunerea fa?? de al?ii. Prostia este s? prive?ti cu ochii altora, s? asimilezi cuno?tin?ele lor ca pe cuno?tin?ele tale. (Va urma)
* Inteligen?a înseamn? s? intri în leg?tur? cu realitatea, nepreg?tit. Este extraordinar de frumos s? înfrun?i via?a nepreg?tit. Via?a are atunci noutate, tinere?e, prospe?ime. Via?a are atunci multe surprize.
Iar când via?a are multe surprize, plictiseala nu se mai instaleaz? la tine.
* Prostul e mereu plictisit. E plictisit din cauza r?spunsurilor pe care le-a adunat de la al?ii ?i pe care le tot repet?. E plictisit din cauz? c? ochii lui sunt atât de plini de cunoa?tere încât nu vede ce se întâmpl?. El cunoa?te prea mult f?r? s? cunoasc? deloc. El nu e în?elept, e doar cunosc?tor.
* Prostia înseamn? repetare, repetarea a ceea ce au spus al?ii. Este ieftin?, pentru c? nu trebuie s? înve?i. Înv??atul presupune mult
? cazn?. E nevoie de curaj ca s? înve?i. Înv??atul înseamn? s? fii gata s? te lepezi de tot ce e vechi, s? fii gata în permanen?? s? accep?i noul. Înv??atul presupune o stare de non-egoism.
* Omul inteligent, e la fel de proasp?t ca roua în soarele dimine?ii, la fel de proasp?t ca stelele pe cerul nop?ii.
* Inteligen?a este capacitatea de a rena?te iar ?i iar. Inteligen?a înseamn? s? mori pentru trecut ?i s? tr?ie?ti în prezent. Inteligen?a inimii este inteligen??, singura inteligen?? care exist?.
* Inteligen?a inimii î?i aduce poezie în via??, î?i înva?? pa?ii s? danseze, î?i face via?a o bucurie, o s?rb?toare, e un festival al râsului. Î?i d? sim?ul umorului. Te face capabil de iubire.
Acesta este adev?rata via??.
* Inteligen?a înseamn? c? st?pânul fiin?ei tale s? fie inima, iar capul doar un servitor. Când lucrurile stau invers, e vorba de prostie.
Sursa: OSHO – Intui?ia: Cunoa?terea de dincolo de logic?, Bucure?ti: Editura Pro Editura, 2001.