Nu m-am vindecat ?i nu m? voi vindeca nicioda
t? de toat? povara de suferin?e care cople?e?te omenirea înc? de la începuturile ei. Se crede, dup? cum am aflat curând, c? pe p?mânt au tr?it optzeci de miliarde de oameni.
Câ?i au parte de o via?? dureroas?, câ?i s-au chinuit, câ?i au suferit… ?i pentru ce? Da, Doamne, pentru ce?
Doamne, câ t va mai dura aceas
t? tragedie? Catehismele tuturor religiilor ne înva?? c? via?a are un sens.
Dar câ?i b?rba?i sau câte femei, din toate zecile astea de miliarde, îi vor fi descoperit sensul
? Câ?i au putut dobândi con?tiin?a unei vie?i spirituale, a unei speran?e? Câ?i al?ii au tr?it, în schimb, aproape ca ni?te animale, în fric?, în nevoia de a supravie?ui, în lipsuri, în durere ?i boal?? Câ?i au avut norocul de a medita asupra sensului existen?ei?
Am nou?zeci ?i trei de ani, iar credin?a mea care m? hr?ne?te de mai bine optzeci de ani, se transform? pe zi ce trece în întrebare. Doamne, de ce? De ce lume
a? De ce via?a? De ce existen?a uman??
Abatele PIERRE – Doamne, de ce?. – Bucure?ti: Humanitas, 2006.