În ultimii ani, de când proiectul de construcţie a Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud din str. Albă Iulia a fost sistat neîngăduit de uşor de administraţia Marinescu, „voci” locale de tot felul, fără să fie în problema, susţin ideea mutării instituţiei în clădirea fostei Bănci Naţionale din str. Odobescu sau în una dintre clădirile Spitalului Judeţean din B-dul Independenţei.
Nici una din locaţii nu mi se pare că întruneşte minimum de standarde pentru o astfel de instituţie socială de cultura de importantă şi rang judeţene. Deşi sunt plasate central, ambele clădiri de mai sus au fost construite sau adaptate la vremea lor special pentru profilul lor, de finanţe locale sau îngrijirea sănătăţii.
„Dacă o bibliotecă, ca şi un spital, nu e proiectată din start pentru destinaţia de bibliotecă, oricâte adaptări ai face rămân anumite disfuncţionalităţi în activitate, pentru că sunt activităţi care se desfăşoară pe un flux.” – sublinia la deschiderea noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României (apr.2012), directorul Elena Tirziman.
Proiectul din Str. Albă Iulia
Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud care tutelează Biblioteca judeţeană a început prin 2006 demersurile construirii unui nou edificiu printr-un parteneriat public privat. Viitoarea clădire a Bibliotecii Judeţene şi al altor instituţii ale CJ era proiectată a fi construită în zona Palatului de Justiţie din str. Albă Iulia cu cca 4 milioane de euro şi se afla în stadiul dobândirii certificatelor necesare începerii lucrărilor, proiectul fiind finalizat, conform declaraţiei de atunci a secretarului CJ BN – Iosif Redl. Mai urma cumpărarea terenului. Din motive necunoscute, la începutul administraţiei Liviu Rusu, proiectul a fost abandonat. Între timp au apărut ideile de mutare în clădirile de pe B-dul Independenţei (Spitalul judeţean) sau de pe Str. Al. Odobescu (fostul sediu al filialei Băncii Naţionale a României).
Până când nouă construcţie va fi gata sau până când se va găsi o clădire adecvată pentru mutare, Biblioteca plăteşte o anumită chirie în euro (1500) proprietarului pentru actuala locaţie. A fost aleasă această variantă convenabilă decât cea care viza mutarea repetată a întregului fond, fiindcă se risca astfel că el să se deterioreze din cauza transferului cărţilor de la o locaţie la alta. Şi era vorba în special de Fondul documentar – biblioteca vechiului Liceu Evanghelic Bistriţa, de peste 22.000 volume. Se mai punea şi problema dezmembrării/reconstruirii a peste 1000 m de raft pentru aşezarea cărţilor plus alte adaptări temporare sau de tranziţie.
Standarde europene minime
Pentru ca o bibliotecă publică să funcţioneze normal în condiţiile specifice ale municipiului Bistriţa, sediul ei ar trebui să îndeplinească următoarele condiţii:
– Ca şi localizare să fie amplasată central, în zone cu acces facil pentru toţi
Cetăţenii, în apropierea staţiilor de transport public şi a centrelor de activitate ale comunităţii: magazine, centre comerciale, centre culturale; să fie vizibilă şi uşor accesibilă pe jos, cu transportul public, sau cu autoturismul privat, caz în care trebuie să dispună de facilităţi de parcare.
– Ca şi spaţiu, proiectarea sau modernizarea clădirilor de bibliotecă publică trebuie să aibă în vedere mai mult funcţia ei comunitară, ca spaţiu cultural, de socializare şi de petrecere a timpului liber şi mai puţin aceea de spaţiu de depozit fizic de documente. Suprafaţa minimă a spaţiului pentru o bibliotecă publică dintr-o localitate cu peste 50.000 locuitori este de 0,015 mp/locuitor, în cazul nostru minim 1200 mp. Clădirea din str. Odobescu are 1100 mp.
– În toate cazurile se vor asigura condiţii adecvate activităţii de lectură, informare, socializare şi de petrecere a timpului liber prin ambientare, dotări tehnice şi condiţii igienico-sanitare specifice, cu respectarea normelor de securitate şi siguranţă în muncă.
– Dispunerea rafturilor trebuie să permită accesul facil şi ergonomic la documente pentru toţi utilizatorii şi să respecte criteriile de exploatare în siguranţă pentru fiecare destinaţie a spaţiilor (depozit, acces public la raft, sală de lectură).
– În fiecare bibliotecă trebuie amenajat un spaţiu minim dedicat lecturii pe loc [Sala de lectură], dotat cu mese şi scaune care să asigure confortul pentru un astfel de serviciu. Dimensiunea spaţiului dedicat lecturii pe loc va fi aproximată cu un indice de 0,0005 mp pentru localităţile cu peste 50.000 de locuitori (40 mp). Numărul de locuri obţinut astfel va fi destinat atât sălilor de lectură cât şi sălilor pentru lucru în grup, amenajate inclusiv la filialele bibliotecii.
– Infrastructura proiectată şi/sau amenajată trebuie să prevadă garderobe, vestiare, instalaţie de climatizare şi instalaţie sanitară, accesul persoanelor cu dizabilităţi, echipamente electronice şi audiovizuale. Trebuie asigurată integritatea colecţiilor prin măsuri de securitate atât la nivelul depozitelor cât şi individual pentru fiecare volum.
– Amenajarea de instalaţii pentru stingerea incendiilor cu gaz inert în depozitele de unicate şi în cele ce cuprind depozitul legal de documente şi colecţiile de carte veche, trebuie să fie obligatorie cel puţin pentru bibliotecile judeţene.
„… când se proiectează din start o clădire cu destinaţia de bibliotecă, totul depinde doar de limitele proiectului. Dacă a fost un proiect bun care a luat în considerare şi totalitatea funcţionalităţilor ce trebuie să le aibă o asemenea instituţie, precum şi o viziune arhitecturală astfel încât să aibă o amprentă specifică şi să devină o clădire simbol, chiar dacă e o arhitectură ultramodernă, atunci clădirea e potrivită pentru a fi bibliotecă [judeţeana, în cazul nostru] naţională.” (Elena Tirziman)
Opţiuni actuale
Orice om de bună credinţa poate concluziona realist că construcţia unei noi clădiri specifice bibliotecii nu se poate realiza în aceşti ani de criza financiară. La această situaţie se adăuga, din păcate, o totală indiferenta a autorităţilor locale care încă nu au conştientizat importanţa socială a unei astfel de instituţii pentru comunitate.
În cel mai bun caz, dacă autorităţile ar continua proiectul din Str. Albă Iulia în 2013, el ar putea fi finalizat doar în 2015 sau 2016. Şi costurile ar scădea la doar 3 -4 milioane de euro dacă clădirea s-ar redimensiona numai la activitatea unei biblioteci publice!
Dar să zicem, ipotetic vorbind, la o alegere ar fi suficientă pentru biblioteca şi clădirea din Str. Odobescu, dar în întregime cu toate anexele din curte. Adaptările specifice unei biblioteci judeţene de mărime mijlocie cu un volum de peste 250000 de unităţi bibliotecare (cărţi, periodice, multimedia etc.) s-ar face mai rapid şi cu bani mai puţini, având în vedere că deja reparaţiile capitale au fost finalizate. Cu unele adaptări specifice, complementare la cele efectuate deja, ca aşezare centrală şi ca suprafaţă ar fi clădirea cea mai adecvată pentru o bibliotecă publică!
Cam aceeaşi părere o are şi conducerea actuală a bibliotecii. Întrebat despre modul cum se “descurcă” Bibliotecă în spaţiul pe care încă îl foloseşte, dar care este revendicat în baza legilor proprietăţii, directorul instituţiei, prof. Oliv Mircea a precizat că soluţia deziderat rămâne un imobil mai încăpător, cum este cel de pe strada Alexandru Odobescu, apt să adăpostească eficient “o sută de ani” activităţile instituţiei. E necesar doar ca autoritatea să hotărască. După alegerile locale din iunie sau parlamentare din noiembrie ale acestui an 2012.
Urgenţa de gradul zero
Oricum o decizie administrativă de rang judeţean ar trebui luată foarte urgent, indiferent cine vine la putere, bibliotecă publică neavând culoare politică. De ce? De peste 20 de ani actualul local închiriat nu mai este funcţionabil. Spaţiile pentru accesul liber la raft al cititorilor s-a restrâns nepermis de mult; cele din depozite sunt sufocate de sute de cutii cu cărţi care nu mai pot fi împrumutate la cerere. Ca bibliotecar, iţi este jenă să spui mereu că documentul nu se poate împrumuta, fiind blocat într-o anumită cutie din depozit. Iar manifestările culturale de promovare a cărţii şi lecturii se pot face numai pe holurile instituţiei sau în alte spaţii culturale din municipiu.
La toate acestea se adaugă aglomerarea birourilor personalului, care nu mai are intimitatea necesară unei activităţi liniştite şi eficiente şi lipsa unor condiţii minime de acces la toaletă (stresul de WC!), una singură pentru întreg personalul instituţiei şi cititori, femei şi bărbaţi…
Ioan P. ALEXA
Surse utilizate:
https://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache: bn9CNYdidVYJ: anbpr.org.ro/images/pdf/principii_şi_norme_de_funcţionare_a_bibliotecilor_publice.pdf+clădiri+bibliotecilor+publice&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEEShw4NO7YUuzVlPylOVPGYhRL8zPQItTuKw6vXbbo6MY95PKTM4h0xDZBORTxOpLXvcvyj8etOdxLVffT7QI_zCqC6cOH9svHoe04YzHzoYyQSlkZRn5QpjXJaAPgywGAp0hI570&sâg=AHIEtbQYeL1mmbYv0lULwJJX1WmoM7EwZA); http://www.adevarul.ro/cultura/interviu-biblioteca_nationala-patrimoniu-cultura_0_679132454.html#; http://www.mesagerul.ro/2012/04/10/saptamana-cartii-pentru-copii-luminata – 10 apr. 2012; http://bistritaonline.ro/2012/04/12/conducerea-bibliotecii-judetene-vrea-un-sediu-nou/;: De ce a durat mutarea Bibliotecii Naţionale – Interviu > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-a-durat-mutarea-bibliotecii-nationale-978299.html#ixzz1t1o28qen
EVZ.ro