Se va sfârşi lumea în 2012? Va coborî Iadul pe Pământ ca urmare a unui holocaust nuclear de tipul unui al treilea război mondial sau din cauza impactului cu un meteorit precum cel despre care se crede că ar fi dus la dispariţia dinozaurilor? Perspectiva unei apocalipse în 2012 trebuie tratată cu prudenţă, responsabilitate, respect şi preocupare din partea tuturor autorităţilor şi oamenilor Terrei.
Trăim într-o epocă a armelor nucleare, a terorismului, a maladiilor şi a dezastrelor naturale. Oamenii sunt îngroziţi. Anul 2012 a devenit un magnet al tuturor acestor temeri, fiind scos din context de cei care vor să exploateze neliniştea populaţiei. Acest an nu trebuie considerat un moment al distrugerii, ci mai degrabă al naşterii unui nou sistem, al unei noi ere a iluminării.
Ultimele zvâcniri ale epocii actuale şi chinurile venirii pe lume a unei noi ere se vor exprima probabil printr-o serie de revelaţii şi dezastre cu origini umane, naturale sau supranaturale; ele trebuie evaluate şi analizate pentru că oamenii să fie pregătiţi să le facă faţă, atât la nivel de individ dar şi al civilizaţiei în ansamblul său.
Sfârşiturile lumii
Temerile sau fricile despre sfârşitul lumii sunt vechi şi constante. Sfârşitul lumii se tot apropie, dar n-a sosit încă. Nimeni nu ştie exact nici ziua, nici ceasul. Iată câţiva ani celebri de sfârşit al lumii: 500, 1000, 1900, 2000, 2060.. Da, există un concept general despre ruinarea unor epoci şi naşterea altora. O lume închisă piere, una nouă, mai deschisă, se naşte greu, cu spaime, epidemii, insecuritate, războaie, descoperiri geografice, colonizări, cataclisme etc. Dar totuşi a rămas SPERANŢA într-o lume viitoare, mai dreaptă, mai bună, mai fericită.
“Sfârşitul lumii” se pare că este o obsesie a tuturor generaţiilor precedente şi… prezente. În acest scenariu apocaliptic este, fără îndoială, foarte multă naivitate, dar şi autoculpabilitate. Instinctiv, oamenii au simţit că în comportamentul lor obişnuit sunt multe erori în raport cu Legea în virtutea căreia există şi că întotdeauna urmează o răsplată după faptă. De aici a venit probabil ideea de sfârşit al lumii. Cert este că în toate scenariile privind sfârşiturile lumii au fost incriminate şi gravele greşeli care le-ar determina. Scopul acestor “ameninţări” erau menite să avizeze lumea despre păcatele săvârşite (ura, agresivitatea, gândirea negativă, autodistrugere, războaiele, poluarea şi distrugerea mediului natural, defrişările, distrugerea speciilor de animale şi plante, alimentaţia industrializată, sărăcirea surselor planetei etc.) de oamenii planetei (creierul global) cu scopul de a le evita.
Ce anunţa întotdeauna “Sfârşitul lumii”? Că totul merge rău. Crize de tot felul, de la derapaje social-politice aberante până la deprecierea dramatică a acţiunilor şi a sentimentelor oamenilor, lucruri oribile, pline de neuman: ura, egoism, imoralitate etc. Din punct de vedere geoclimatic, nevoia de purificare, de reechilibrare a Pământului va conduce la uragane, inundaţii, seisme, erupţii vulcanice.
Elementele care ar conduce la “sfârşitul lumii” în viziunea Pentagonului şi a calendarului civilizaţiei maya sunt: schimbarea dramatică a climei (pericol mai mare decât ameninţarea teroristă!), care ar putea duce la haos şi anarhie, foamete, războaie; inversarea polilor magnetici ai Pământului, început din anii 1980 şi care are loc la 13000 de ani, acum venind scadenta ciclului; timpul va ajunge la valoarea zero, căci ziua de acum nu mai are 24 de ore, cum ştiam, ci doar 16; ADN-ul uman urmează să fie reprogramat; o uriaşă gaură neagră sta să ne înghită…
Mayasii au fost foarte precişi în calculele astronomice; ei sunt aceia care, acum 2500-3000 de ani, au descoperit oscilaţia axei terestre. Adică cerurile “alunecă” încet, însă inexorabil, spre vest cu un grad la fiecare 72 de ani, completând un cerc în 26000 de ani solari mayaşi – o perioadă egală cu cinci Sori. Această oscilaţie a axei terestre, la cicluri de 26000 de ani, ar schimba poziţia astrelor. În următorii cinci Sori, Steaua Polară nu va mai fi Polaris, sau Steaua Nordului, ci Vega, după care situaţia va reveni la cea iniţială. La finalul unui asemenea ciclu, este prevestit un sfârşit al lumii. Şi când anume? La 21 decembrie 2012, dată care termina brusc calendarul mayaş!
Mayasii şi timpul circular
Mayasii sunt un popor misterios prin origine, prin construcţiile lăsate şi prin cunoştintele vaste de astronomie şi matematică. Ei au calculat: perioada de revoluţie a planetei Venus cu o eroare de o zi la 6000 de ani; timpul de revoluţie al galaxiei Calea Lactee ca fiind de 26000 de ani şi că luna lunară are 29,53020 zile – o diferenţă de numai 34 de secunde faţă de valoarea stabilită de cercetătorii moderni, de 29,53059 zile.
Ideea ciclicităţii timpului este prezentă la multe civilizaţii străvechi, ca cea hindusă şi mayaşă, sau în alte tradiţii spirituale. Se afirmă că încheierea unui ciclu a însemnat sfârşitul unei civilizaţii prin catastrofe (îngheţ, seisme, potop, foc etc.) motivate prin decăderea spirituală a oamenilor. Fiecare nou ciclu ar fi adus o nouă spiritualitate, un nou mod de existenţă. După calendarul mayaş, ultimul ciclu s-ar încheia în 2012, de unde şi toate scenariile apocaliptice care sunt comentate prin toate mijloacele mass-media.
Conform gândirii mayase, timpul nu are o desfăşurare liniara, ci în cicluri, considerând că aceasta corespunde evoluţiei fenomenelor din natură. În acest moment omenirea s-ar afla la sfârşitul celui de al 5-lea ciclu şi începutul celui de al 6-lea. Calendarul lor sacru numit şi “Calendarul lung” sau “Numărătoarea lungă” se termină brusc la 21 decembrie 2012 (21.12.12 – sistemul european; 12.21.12 – sistemul american), dată solstiţiului de iarnă sau 13.0.0.0.0.0 (sistemul mayaş). La această dată va începe o nouă eră a istoriei umane! [Savantul Ervin LASLO susţine că dată este de 28 octombrie 2012, ţinând seama de ajustările dintre calendare…]
Observaţiile ciclice a lumii aparţin multor civilizaţii străvechi. Mayasii au sesizat-o şi, mai mult, au înţeles formă de spirală a timpului, în sensul neinchiderii complete în sine, ci pe o treaptă mai sus. Tocmai acest tip de evoluţie ciclică le-a permis mayasilor, ca şi altor gânditori din vechile civilizaţii amerindiene şi orientale, să anticipeze elementele care vor avea loc în diverse perioade de timp.
Semnificaţii şi scenarii ale datei 21.12.12
Anul 2012 poartă semnul destinului umanităţii. La miezul nopţii în dată de 21.12.12 va debuta o epocă nouă. Pe lângă potrivirea cifrelor, dată de 21.12.12 are şi o altă semnificaţie: este dată solstiţiului de iarnă, când emisfera nordică se afla la cea mai mare depărtare de Soare şi, prin urmare, ziua este mai scurtă şi noaptea ceva mai lungă.
În acea zi de 21.12.2012, sistemul nostru solar, cu Soarele.în centru, va eclipsa – aşa cum susţin de milenii mayasii – Centrul Căii Lactee văzut de pe Pământ. Acest eveniment astronomic se petrece o dată la fiecare 26000 de ani. Anticii astronomi mayaşi considerau că acest punct central constituie pântecele galaxiei – o opinie susţinută în prezent de numeroase dovezi, care atestă că acolo se formează stelele din Calea Lactee. Astronomii actuali bănuiesc că exact în centrul galaxiei există o gaură neagră, care absoarbe materia, energia şi timpul şi care va constitui materia primă pentru crearea viitoarelor stele.
Cu alte cuvinte, fluxul de energie care, în mod obişnuit, vine pe Pământ din centrul Căii Lactee va fi într-adevăr întrerupt pe data de 21.12.2012 la orele 11.11 p. m (de reţinut!!!), ora universală, pentru prima dată în ultimii 26000 de ani – totul, din cauza unei mici inclinări de rotaţie a Terrei. O întrerupere chiar şi de scurtă durată a fluxului de emanaţii din centrul galaxiei va da peste cap, susţin mayasii, mecanisme vitale ale organismului uman, pe de o parte, şi ale Pământului, pe de alta.
Anticii mayaşi considerau că pe 21.12.2012 va începe o nouă eră, atât din punct de vedere calendaristic, cât şi al realităţii concrete. Data marca pentru ei un moment sacru, favorabil şi totodată periculos în istoria omenirii, menit să aducă atât catastrofe, cât şi revelaţii. Iar anii care o preced, vestesc acest potenţial teribil şi deopotrivă minunat. Anul critic 2012 nu înseamnă neapărat un sfârşit, ci mai curând o transformare fundamentală (care a şi început! – Afirma unii savanţi) a lumii în care trăim, o renaştere a umanităţii pe un nou nivel spiritual.
Semne şi argumente pentru Apocalipsa 2012
După cercetătorul american Lawrens E. JOSEPH (“Apocalypse 2012”, ed. în 2008), semnele şi argumentele că anul 2012 va fi unul de răscruce în istoria omenirii sunt următoarele:
- Profeţiile antice mayase, bazate pe două milenii de meticuloase observaţii astronomice, sugerează că data de 21.12.2012 va marca debutul unei noi ere, însoţit – ca orice naştere – de sânge şi de suferinţe, dar şi de noi speranţe.
- Din anii 1940 şi mai cu seama după 2003, Soarele se comportă mai turbulent decât oricând, de la rapidă încălzire globală care a încheiat ultima era glaciară, acum 11000 de ani. Fizică solară confirma că următorul maxim al activităţii Soarelui, la nivel-record, va surveni în 2012.
- Furtunile solare au un corespondent în cele care survin pe Pământ. Uraganele Katrina, Rita şi Wilma, din 2005, au coincis cu una dintre cele mai furtunoase săptămâni din istoria documentată a Soarelui.
- Câmpul magnetic terestru, scutul nostru împotriva radiaţiilor solare periculoase, a început să slăbească, fisuri de dimensiunile Californiei apărând ici şi colo. O inversare a polilor magnetici tereştri, în cursul căreia această protecţie ajunge aproape de zero, este posibil să survină curând.
- Geofizicienii ruşi considera că sistemul solar a pătruns într-un nor interstelar de energie, care energizează şi destabilizează deopotrivă Soarele şi atmosferele tuturor planetelor. Ei estimează că dezastrul produs de ciocnirea Pământului cu acest nor se va produce cândva între 2010 şi 2120.
- Fizicienii de la Universitatea California din Berkeley, care au descoperit ca dinozaurii şi circa 70% din totalul speciilor de pe Terra au dispărut în impactul planetei cu o cometă sau cu un asteroid acum 65 de milioane de ani, susţin cu un nivel de certitudine de 99% că vremea pentru o nouă astfel de megacatastrofă a venit deja.
- Supervulcanul Yellowstone, care erupe cu consecinţe dezastruoase la fiecare 600000 – 700000 de ani, se pregăteşte să se manifeste din nou. Ultima lui erupţie a avut loc acum 640000 de ani.
- Filosofiile orientale precum I Ching – Cartea schimbărilor şi teologia hindusă, par a susţine momentul 2012 ca dată a sfârşitului.
- Cel puţin o interpretare autorizată a Bibliei prezice că Pământul va fi distrus în anul 2012. [vezi şi: Michael DROSNIN- Codul Bibliei, tradus şi în româneşte în 2005]…
Contra sfârşitului din 2012
Da, există şi păreri contrare cu privire la apropiatul eveniment din 21.12. 2012 ale unor autorităţi ştiinţifice, organizaţii neguvernamentale sau personalităţi contemporane. În esenţă ele susţin că:
– nu există o bază ştiinţifică pentru o asemenea teorie;
– nu există pericolul unei coliziuni a Pământului cu vreun asteroid rătăcit;
– nici alinierea planetelor nu este preconizata pentru următoarele decenii;
– inversarea sensului de rotaţie a Pământului e practic imposibilă;
– inversarea polilor magnetici e foarte puţin probabilă în următoarele câteva milenii;
– nici o sursă maya nu indică vreo distrugere, nici a Universului şi nici a umanităţii…
Siguranţa şi rugăciune
Mizaţi pe siguranţă! Priviţi cu seriozitate momentul 2012, dar nu intraţi în panică. Stabiliţi-vă planuri de rezervă, dar nu faceţi nimic pripit. Aveţi multe de făcut de acum şi până arunci, diverse pregătiri la nivel social şi personal deopotrivă, pentru încercările care vor veni. Dacă găsim în noi tăria de a aştepta cu inimă deschisă ceea ce va veni, vom găsi, de asemenea, şi modalitatea de a ne ridica deasupra ameninţării.
Cea mai sigură modalitate de a scăpa teferi din catastrofă lui 2012 este, zice Lawrewnce E. Joseph în cartea sa “Apocalipsa 2012”, să implorăm protecţia Atotputernicului, adică să cădem în genunchi şiş a ne rugăm astfel:
“Dragă Doamne,
Îţi mulţumim pentru miile de ani minunaţi pe care ni i-ai dat pe acest Pământ. Îţi mulţumim pentru infinitele daruri de bucurie, dragoste, emoţie şi satisfacţie pe care ni le-ai oferit şi pentru toate celelalte simţăminte glorioase, exprimabile sau nu.
În foarte scurt timp de acum înainte, în anul 2012, o mare catastrofă ne-ar putea schimba definitiv modul de viaţă. Dacă noi, copiii tăi, trebuie să resimţim spaima Apocalipsei 2012 pentru a ne uni în vederea unui ţel comun şi a ne lepăda de păcatele noastre vechi, atunci aşa să fie. Primim cu umilinţă voia ta înţeleaptă, dar te rugăm, dragă Dumnezeule, dacă aşa vei voi, cruţă-ne de moartea şi distrugerile Apocalipsei 2012! Dacă nu de dragul nostru, măcar pentru acei buni şi credincioşi slujitori, care altfel n-ar avea şansa să-ţi cunoască dragostea şi să-ţi răspundă la rândul lor cu dragoste.
Amin.”
Alte idei de ştiut:
– Profeţiile tuturor civilizaţiilor pământene despre “sfârşitul timpurilor” sunt aceleaşi, inclusiv în creştinism, unde termenul “apocalipsa”, etimologic, înseamnă nu sfârşit ci “ridicarea valului” (!).
– Cunoaşterea mayaşă despre natura Universului, a Conştiinţei şi a Timpului depăşeşte, deocamdată, cunoaşterea ştiinţifică actuală. Mayașii vorbesc despre un proces de moarte-renaştere, o transformare interioară masivă a umanităţii, dincolo de care timpul liniar nu mai există. Ideea este acceptată şi de alte culturi.
– Combinaţia rezultată, de catastrofa şi iluminare, ar corespunde fără îndoială cu esenţa profeţiilor mayase.
– Mulţi oameni se aşteaptă în urma acestui eveniment la o “rărire” prin plivire, pentru binele nostru (suntem prea mulţi, 6 miliarde… ar trebui să fim doar 2…) a populaţiei Terrei.
– Este adevărat că se termină o lume şi începe o alta era nou, dar nu la modul fizic, ci dor la cel spiritual, comportamental. Este vorba de o transformare fundamentală, probabil înlocuirea concepţiei materialiste cu cea spirituală. Este momentul în care se va înţelege că suntem toţi fii ai aceleaşi SURSE, că avem cu toţii acelaşi ţel – convieţuirea în pace şi armonie cu semenii şi cu Universul…
Surse de informare
Subiectul în discuţie “Apocalipsa 2012” este vast, complex şi contradictoriu. El a trezit deja interesul mediei (şi se va amplifica cu cât ne apropiem de sfârşitul anului 2012!), aşa cum s-a manifestat şi cu prilejul altor aşa-zise “sfârşituri ale lumii” Studiile pot fi partinice în funcţie de cine sunt susţinute. Omul obişnuit, cu o cultură generală medie, interesat sincer de acest delicat subiect, trebuie să fie atent în recepţionarea/acceptarea ideilor despre Apocalipsă 2012, să nu se lase manipulat de cele extremiste, neargumentate ştiinţific sau de cele promovate excesiv de media şi să cunoască pe cele independente, solid argumentate, în mai multe viziuni sau puncte de vedere. Iată câteva repere bibliografice pentru cei interesaţi:
– 2012 – Apocalipsa anunţată: Faţa nevăzută a secolului XXI: previziuni ştiinţifice, adevăruri incomode/SIMON, Sylvie (2009);
– Anul 1000/DUBY, Georges (1996);
– Apocalipsa/BLANCHARD, Yves (2007);
– Apocalipsa 2012/JOSEPH, Lawrence (2009);
– Apocalipsa: [Comentariu] /MIRCEA, Ion (1995);
– Apocalipsa lui Ioan în tradiţia iudeo-creştină (1998);
– Apocalipsa lui Pavel (1997);
– Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul (2001);
– Apocalipse apocrife ale Noului Testament (2007);
– Apocalipsul: Grandiosul sau apogeu este aproape (1991);
– Isus după Apocalipsa: Viaţa lui isus după crucificare/THIERING, Barbara (2003);
– Scurta istorie a sfârşitului lumii/CLIFFORD, Paula (1999);
– Sfârşitul istoriei şi ultimul om/FUKUYAMA, Francis (1994);
– Sfârşitul lumii în perspectiva profeţiilor biblice/SORESCU, Vasile (1996);
– Sfârşitul lumii: O istorie fără sfârşit/BOIA, Lucian (2007);
– Teoria Apocalipsei şi sfârşiturile lumii (1999);
– Ziua de apoi: 10 scenarii ale sfârşitului lumii/MORAN, Richard (2003)…
Se recomandă şi căutarea unor informaţii pe Internet pe site-uri specializate, iar pentru divertisment lectura unor cărţi de ficţiune literară: Apocalipsa/KING, Stephen (2005); Apocalipsul negru: meteo thriller/GROSSO, Alessio (2006)… sau vizionarea unor filme: Apocalypto (regia: Mel GIBSON), Apocalipsa 2012 (regia: Roland EMMERICH)… Bineînţeles că cei sincer interesaţi de subiect pot să găsească şi alte surse serioase de informare.
***
Prezenţa trecere în revistă a unor aspecte ale “Apocalipsei 2012” nu se vrea un studiu de sinteză, complet şi închis, ci doar unul independent, neutru, deschis, de semnalare şi informare generală pentru oamenii obişnuiţi, care doresc să ştie adevărul sau o parte din el despre acest subiect arzător, probabil, cu consecinţe importante pentru istoria umanităţii.
Surse utilizate:
– Către noi înşine: Dumitru CONSTANTIN-DULCAN în dialog cu Stela-Maria IVANES şi Constantin IVANES.– Cluj-Napoca: Ed. EIKON, 2010, pp. 314
– Apocalipsa 2012/JOSEPH, Lavrence E.– Bucureşti: NEMIRA, 2009.
– “Sfârşitul timpurilor” în viziunea unor savanti– Ervin Laszlo, Stanislav Grof şi Peter Russell, în dialog cu Horia Turcanu. – În: Formula AŞ, nr. 895-896/2009.
P.S. Despre APOCALIPSĂ 2012: WEBGRAFIE
– Htp: //www.casttv.com/video/zf54n11/totul-despre-21-12-2012-sfarsitul-lumii-video
– Htp: //www.scribd.com/doc/4991195/2012Sfarsitul-Lumii-
– http://www.descopera.ro/stiinta/3184025-21-decembrie-2012-apocalipsa-sau-coincidenta
– http://www.descopera.ro/stiinta/5112330-apocalipsa-2012-10-motive-pentru-care-lumea-nu-se-sfarseste-in-2012
– http://www.conspiratii.com/2009/09/apocalipsa-2012-este-o-actiune-de.html
– http://www.descopera.ro/stiinta/5104098-teoria-conspiratiei-conspiratia-nasa-si-apocalipsa-2012…