… În orice caz, eu mă săturasem. În Duminica Paştelui din 1969 am trecut printre invitaţii la ceremonia de predare a conducerii de către colonelul Patton şi i-am înmânat fiecăruia o copie a unui text pe care îl scrisesem în seara dinainte. L-am numit “Rugăciunea Calului negru”:
Doamne, Tatăl nostru Ceresc, ascultă-ne rugăciunea. Ne recunoaştem defectele şi Îţi cerem să ne ajutaţi să fim soldaţi mai buni pentru Tine. Dă-ne Doamne, acele lucruri de care avem trebuinţă ca să înfăptuim mai temeinic lucrarea Ta. Dă-ne nouă astăzi o mitralieră care să tragă zece mii de gloanţe pe secundă, un napalm care să ardă o săptămână. Ajută-ne să aducem moarte şi distrugere oriunde mergem, căci o facem în numele Tău şi, prin urmare, e un lucru cuvenit şi drept. Îţi mulţumim pentru acest război, deplin conştienţi că, deşi nu e cel mai bun dintre războaie, e mai bun decât lipsa oricărui război. Ne amintim că Cristos a zis: “N-am venit să aduc pacea, ci sabia”, şi ne angajăm ca în toate lucrările noastre să fim asemenea Lui. Nu-i uita pe cei din urmă dintre fiii Tăi, ce se ascund de noi prin junglă; adu-i în mâinile noastre milostive, ca să putem pune capăt suferinţelor lor. În toate cele, Doamne, ajută-ne, căci ne facem lucrarea cea înaltă ştiind că numai cu ajutorul Tău ne putem feri de catastrofa păcii care ne ameninţa veşnic. Toate acestea le cerem în numele Tău, George Patton. Amin
Eram acolo câteva persoane cu grad înalt, printre care generalul Creighton Abrams, comandantul forţei SUA în Vietnam. Erau şi o droaie de jurnalişti. Unul dintre ei l-a întrebat pe Patton dacă aceasta este rugăciunea oficială a unităţii.
Am fost arestat şi a început o anchetă pentru a se stabili dacă voi fi trimis sau nu în faţa Curţii Marţiale. Au hotărât să nu o facă. Ar fi fost inoportuna judecarea unui absolvent de la West Point capabil să depună mărturie directă despre crimele de război. Aşa că m-au trimis acasă ca “jenant pentru conducere” Drept urmare, am ieşit din armată şi am acţionat împreună cu mulţi alţii pentru a pune capăt războiului. N-am izbutit imediat. Au mai trecut patru ani şi încă 25000 de morţi din rândurile americanilor până ce a plecat spre casă, în sfârşit, ultimul dintre soldaţii din SUA.
Sursă: Prea devreme bătrân, prea târziu înţelept: 30 de lucruri adevărate pe care trebuie să le ştiţi acum/LIVINGSTON, Gordon. – Bucureşti: Humanitas, 2009, pp. 37-38.