PAGINI INEDITE DESPRE REGIMENTUL GRĂNICERESC NĂSĂUDEAN ÎNTR-UN MANUSCRIS SEMNAT DE KARL KLEIN

 

      Instituţia graniţei militare îşi are începutul în Imperiul Roman şi a fost creată în principal pentru paza frontierelor de populaţiile aşa-zis „barbare”. În Transilvania, organizarea şi funcţionarea ei a avut loc între anii 1762-1866 şi a avut scopul de a apăra mai bine hotarele de atacurile turcilor, dar şi pentru consolidarea dominaţiei austriece în această zonă periferică a Imperiului habsburgic.

     Iniţiată în 16 aprilie 1762, organizarea graniţei militare transilvănene în districtul Năsăud a fost desăvârşită în 16 martie 1764 prin crearea Regimentului al II-lea de graniţă român transilvănean, de infanterie nr. 17, cu un efectiv de 3000 soldaţi, organizaţi în trei batalioane şi 12 companii, corp militar care a funcţionat până în 22 ianuarie 1851. Existenţa lui a adus schimbări importante în viaţa locuitorilor din districtul năsăudean, locuitori care vor îmbina satisfacerea obligaţiilor militare cu o activitate susţinută în plan social-economic şi cultural-educativ. La studiile istorice locale despre acest subiect („Regimentele grănicereşti din Transilvania: 1764-1851” de C. Gollner (1973), „Istoria Regimentului II românesc de graniţă de la Năsăud: 1762-1851” (1999) de I. Pop, „Organizarea militară a Transilvaniei în perioada 1764-1851”(2003) de V. Tutula , etc.) se adaugă foarte recent şi lucrarea „Contribuţii documentare privind istoria Regimentului grăniceresc năsăudean” (2006), semnată de arhivistul, doctorand în istorie, Adrian ONOFREIU şi conferenţiar, doctor în istorie, Ioan BOLOVAN.*

     Această lucrare este importantă pentru istoria şi cultura locală a judeţului nostru. În cuprinsul ei, în 296 de pagini (51-346), este tipărit pentru prima dată manuscrisul inedit „Istoria de arme a Regimentului cezaro-crăiesc grăniceresc de infanterie nr. 17 naţional român transilvănean” semnat de căpitanul Karl KLEIN, manuscris descoperit în fondul Arhivelor Naţionale – Direcţia judeţeană Bistriţa–Năsăud.

     Autorul manuscrisului, Karl KLEIN s-a născut la 25 noiembrie 1829 la Capul Codrului, Bucovina. A urmat şapte clase la Liceul evanghelic din Bistriţa. În 9 august 1848 se înscrie voluntar, ca soldat, în Regimentul 2 românesc de graniţă nr. 17, urmând între 1850-1851 Şcoala regimentală de cadeţi de la Năsăud, de unde a fost promovat locotenent şi apoi căpitan, clasa 1 (1866). A îndeplinit mai multe funcţii de comandă în batalion, fiind apreciat de superiori şi camarazi pentru calităţile sale de soldat şi organizator, pentru ambiţia, devotamentul şi caracterul integru în serviciul militar. Originea sa bucovineană, contactul cu populaţia românească, studiile de la Bistriţa şi Năsăud, cunoaşterea realităţilor locale, loialitatea grănicerilor români faţă de împărat şi Casa de Austria, accesul direct, prin cercetări, la arhiva regimentului din Năsăud (jurnale de operaţiuni) şi arhivele administraţiei militare vieneze au constituit condiţii prielnice pentru căpitanul Karl Klein în elaborarea lucrării sale de istorie armată.

    Prezentarea evenimentelor legate de Regimentul grăniceresc transilvănean este prefaţată de Karl Klein cu o enumerare succintă a realităţilor din districtul năsăudean unde şi-a desfăşurat activitatea corpul de armată: cadrul geografic (sol, relief, ape, climă, drumuri); originea, profilul fizic şi psihologic al locuitorilor grăniceri; instituţii de învăţământ din zonă şi împărţirea teritorială a celo 12 companii ale Regimentului. Urmează istoria de arme propriu-zisă a Regimentului, cuprinsă între anii 1762-1866, unde, cronologic, sunt menţionate succint sau detaliat o multitudine de aspecte: acte oficiale şi juridice ale Cancelariei de la Viena, comandanţi, conducerea şi organizarea corpului de grăniceri, uniforme şi îmbrăcăminte, regulamente militare, instrucţie, simbolurile drapelelor de luptă („Virtus Romana Rediviva”), cuvântări, inspecţii şi vizite ale împăraţilor sau superiorilor militari, jurnale de operaţiuni, lupte, războaie purtate şi campanii militare în diverse locuri şi ţări (Arcole sau Crimeea), acte de vitejie, decese eroice, înaintări în grade, onoruri şi distincţii acordate, etc.  

   Redactat în limba germană, documentul de istorie armată a căpitanului Karl Kleine, tradus liber de către Lucian Moise, prezentând cu sinceritate, căldură, respect şi simpatie pe locuitorii-grăniceri români, este însoţit de ilustraţii şi fotocopii adecvate, de adnotări şi trimiteri bibliografice pertinente şi la obiect. Volumul a fost editat cu sprijinul financiar al Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene şi este închinat lui Paul PETRU (1894-1976), fost soldat loial în armata cezaro-regească şi ofiţer devotat şi credincios statului român.

     Prin această recentă lucrare, valorificând un manuscris descoperit în arhivele bistriţene, istoricii A. Onofreiu şi I. Bolovan pun la îndemâna cercetătorilor de istorie a Transilvaniei şi a judeţului Bistriţa Năsăud, dar şi marelui public avizat noi informaţii documentare sau din alte perspective legate de viaţa militară a grănicerilor năsăudeni.

 

                                                               Ioan P. ALEXA

 

    * Contribuţii documentare privind istoria Regimentului grăniceresc năsăudean/ONOFREIU, Adrian şi BOLOVAN, Ioan; Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Liviu MAIOR; Trad. de Lucian MOISE.-Bucureşti: Editura eenciclopedica, 2006.- ISBN 973-45-0536-X.