MANUSCRISELE LUI DIMITRIE CANTEMIR

 

Dimitrie Cantemir (1673-1723) poate fi considerat principele cel mai cultivat din ultimul mileniu. Cantemir ştia 11 limbi străine şi opera sa stă scrisă în opt limbi, între care latină, română, rusă, turcă, persană. Cantemir a trăit în două imperii fizice: Poarta Otomană, Imperiul Rus, iar mintea lui a călătorit în patru imperii, adăugând Porţii şi Imperiului Rus, Imperiul Habsburgic (îi scria împăratului în chestiunea Transilvania) şi Imperiul German. Cantemir a fost prinţ moscovit, Principe al Imperiului German dar şi membru al Academiei din Berlin.

“Produs al unei epoci de adânci transformări economice, sociale şi politice, D. Cantemir, acest filozof intre principi, dar şi principe intre filozofi, cum, pe drept, a fost supranumit, şi-a pus întreaga capacitate în slujba intereselor poporului său. Scrisul lui, în variatele domenii ale cunoaşterii umane, este strâns ancorat în realitatea vremii sale. El reflectă un spirit receptiv nou, o viziune largă, eliberată de sub tutela bisericii, oferind răspunsuri şi soluţii unor numeroase şi importante probleme, în maniera raţionalistă, modernă, opusă obscurantismului, concepţiilor şi practicilor feudale.” (Gh. PLATON).

                                            

Cantemir s-a bucurat de o splendidă posteritate culturală. El a scris filosofie, proză, istorie şi muzica. Ortodox profund, el a scris şi cărţi de religie şi de istorie a religiei. S-a ilustrat în logică şi ştia arhitectură. Este marele fondator al istoriografiei româneşti: „Hronicul vechimei a Româno-Moldo-Vlahilor”. Între marile sale cărţi, alături de Hronic, se numără: „Istoria ieroglifică”, „Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman”, „Descrierea Moldovei”, „Sacro-Sanctae scientiae indepingibilis Imago”, „Instituţio logices” şi „Compendiolum universa e Logices institutiones”, „Curanus”, „Istoria Cantacuzinilor şi Brâncovenilor”, „Manifestul persan”, „Cartea cântărilor după muzică turcească”, „Examinarea fizică a monarhiilor”, „Despre conştiinţă”, „De muro Caucaseo”.

Se ştie că, după lupta de la Stănileşti, din 1711, Dimitrie Cantemir a ajuns în Rusia, undea trăit din 1711 până în 1723, anul în care a fost doborât de un diabet analfabet. Manuscrisele sale (scrise la Iaşi, Constantinopol, Moscova, Sankt Petersburg), au ajuns în Moscova. Astăzi manuscrisele şi documentele Cantemir se găsesc în Moscova şi Sankt Petersburg şi se păstrează în condiţii absolut excepţionale. Grija savanţilor ruşi pentru manuscrisele lui Cantemir este incomparabilă. Să nu uităm că în România nu există o ediţie de opere complete Cantemir; marii savanţi care au încercat să fundamenteze cantemirologia au fost: Haşdeu, Tocilescu, Iorga, Cândea.

În total, manuscrisele lui Dimitrie Cantemir sunt în număr de aproximativ 100, şi se află în Rusia, România/Moldova, Turcia, Siria, Liban, Vatican, Germania, Franţa, Anglia, SUA, Ucraina, Grecia. Din punct de vedere financiar, proiectul editorial „Integrala manuscriselor Cantemir” a fost susţinut de Paul Tudor, prin Fundaţia Culturală „Tudor”. Scanările manuscriselor şi documentelor aflate în Rusia durează din 2009. Şi vor mai dura, fiindcă mai sunt, în principal, 13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg şi 75 de lăzi cu manuscrise şi documente la Moscova.

Până în prezent, au fost tipărite 25 de volume din „Integrala Manuscriselor Cantemir”. Iată titlurile acestor volume: I. Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago; ÎI. Loca Obscură în Cathechisi, quae ab anonymo authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitula est, dilucidata authore Principe Demetrio Cantemirio; III. Instituţio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus; IV. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (I); V. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (ÎI); VI. Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmmanicae (A. Dell’ Accrescimento e Decadenza Dell’ Impero Othomano o sia Epitome dell’ Istoria Turcă. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII, B. Annotazioni); VII. Istoria Ieroglifică; VIII. Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor; IX. Curanus. De Curani etymologico nomine; X. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congruă et necessaria philosophia (I); XI. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congruă et necessaria philosophia (ÎI); XII. De Vită et rebus gestis Constantini Cantemiri. Panegiricul Sfântului Dumitru; XIII. Jurnalul persan; XIV. Incompendiolum Universae Logices Institutionis; XV. Diploma de la Luţk; XVI. Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească; XVII. De Antiquis Dacia nominibus; XVIII. De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus; XIX. Satire de Antioh Cantemir; XX. Arhiva Serghei Cantemir; XXI. Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (I); XXII. Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (ÎI); XXIII. G.F. Müller Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir. Biografia lui Demetrius Cantemir; XXIV. Notationes quotidianae de Ivan Iliinski; XXV. Manifestul lui Pentru cel Mare.

Integrală manuscriselor Cantemir a ajuns la volumul 25 şi a fost tipărită într-o ediţie de lux, de o splendoare incomparabilă. Fiecare volum este tipărit color, pe hârtie de 130 g/mp, copertă îmbrăcată în piele de viţel originală, cu timbru sec şi portretul şi semnătura lui Dimitrie Cantemir în folio auriu. Seria integrală a manuscriselor Cantemir a apărut cu sprijinul fundamental al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, graţie celui mai mare ambasador pe care Rusia l-a avut în România, excelenţa sa Alexander Churilin. Această ediţie de lux a fost sponsorizată de celebra firmă producătoare de ţevi de oţel TMK, cu ocazia împlinirii a 10 ani de prezenţă pe piaţa românească prin TMK-Artrom Slatina.

Acum se lucrează la patru volume (26-29), care vor cuprinde protocolul de primire al lui Cantemir în Academia din Berlin, şase documente din Arhivele MAE de la Moscova, două copii ale Hronicului (msse 83 şi 46, aflate în Biblioteca Academiei, Filiala Cluj). Probabil că, în final vor fi vreo 100 de volume, dacă nu vor mai fi şi alte surprize prin arhivele lumii.

Adaptare şi fotografii de Ioan P. ALEXA

Sursă: http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=19393