· Când, ajunşi spre sfârşitul vieţii, majoritatea oamenilor privesc înapoi, descoperă că au trăit doar ad interim [provizoriu]. Vor fi surprinşi să vadă că acel lucru pe care l-au lăsat să treacă neapreciat şi nesavurat nu este nimic altceva decât tocmai viaţa lor. Şi astfel un om valsează spre braţele morţii, după ce a fost păcălit de speranţă.
· Viaţa poate fi comparată cu o bucată de material brodat, din care fiecare vede faţa, în prima jumătate a timpului său, iar în a doua jumătate, dosul. Nu e la fel de frumos, dar mai instructiv, pentru că ne face capabili să vedem cum sunt legate firele între ele.
· Privită din perspectiva tinereţii, viaţa este un viitor nesfârşit de lung; din cea a bătrâneţii, pare un trecut foarte scurt. Atunci când plecăm pe mare, obiectele de pe ţărm devin tot mai mici şi tot mai dificil de recunoscut şi distins; la fel e şi cu toţi anii trecuţi, cu toate evenimentele şi activităţile lor
Arthur SCHOPENHAUER
Sursă: Soluţia Schopenhauer/YALOM, Irvin D.- Bucureşti: Velant, 2010.