În anii 1970, Basil Pennington, un călugăr „trapist”, a inventat o practică numită „rugăciunea de concentrare”. Aceasta presupune patru paşi:
- Aşează-te confortabil, cu ochii închişi, relaxează-te şi linişteşte-te. Simte iubirea şi credinţa pentru Dumnezeu.
- Alege un cuvânt sacru, care dovedeşte cel mai bine intenţia ta sinceră de a te afla în prezenţa Domnului şi de a te deschide lăuntric faţă de acţiunea Sa divină (de exemplu, „Iisus”, „Domnul”, „Dumnezeu”, „Salvatorul”, „Abba”, „divin”, „shalom”, „spirit”, sau „iubire”).
- Cu blândeţe, lăsa acest cuvânt să fie simbolul intenţiei tale sincere de a te afla în prezenţa Domnului şi de a te deschide lăuntric faţă de acţiunea Sa divină.
- Ori de câte ori conştientizezi ceva anume ( gânduri, sentimente, percepţii, imagini, asocieri), pur şi simplu întoarce-te la cuvântul tău sacru, la ancora ta.
Este extraordinar cât de asemănătoare sunt căile care ne conectează cu propria noastră fiinţă: diferă doar simbolurile şi mantra, dar esenţa şi adevărul dăinuie în timp, traversând diferite continente, religii şi practici psihoterapeutice.
Sursă: Succesul redefinit: Prosperitate, înţelepciune, miracol şi crearea unei vieţi pline de sens/HUFFINGTON, Ariana. – Bucureşti: Publica, 2014, p. 108.