A fost odată un rege violent, ignorant şi idolatru. Într-o zi a jurat că dacă i se va împlini o dorinţă în urma rugăminţilor adresate idolului său personal, îi va prinde pe primii trei oameni care vor trece pe lângă castelul lui şi îi va forţa să devină la rândul lor, idolatri.
Respectiva dorinţa s-a împlinit, şi imediat şi-a trimis ostenii pe drumul de lângă castel să îi aducă pe primii oameni care vor trece.
Cei trei s-a întâmplat să fie un învăţat, un said (descendent al profetului Mohamed) şi o prostituată.
Regele dezaxat a pus ca cei trei să fie aduşi în fata idolului, le-a spus de jurământul pe care îl făcuse, iar apoi le-a poruncit să se închine în faţa imaginii respective.
Învăţatul a spus: “Această situaţie poate fi considerate fără îndoială un caz de forţă majoră. Numeroase precedente spun că cei forţaţi să se supună unor impuneri pot face aceasta fără niciun fel de vinovăţie reală sau morală”. Aşa că a făcut o închinăciune până la pământ în fata idolului.
Când i-a venit rândul, saidul a spus: “Ca persoana protejată în mod special din cauză că în vinele mele curge sângele profetului, acţiunile mele insele purifica tot ceea ce fac, astfel încât nu mă opreşte să ascult de cerinţa acestui om.” Şi s-a plecat în fata idolului.
Prostituată însă a spus: “Vai, nu am nicio pregătire intelectuală şi nici nu am prerogative speciale aşa că mă tem că, indiferent de ce mi-aţi face, nu voi putea să mă închin acestui idol, nici măcar un aparentă.”
Boala regelui nebun a fost alungată imediat de această remarcă. Ca prin minune a văzut înşelătoria celor doi care se închinaseră în faţa imaginii. Fără ezitare a ordonat decapitarea învăţatului şi saidului şi a eliberat-o pe prostituată.
Dumnezeirea nu se poate reduce la o imagine…
OSHO
Sursă: Înţelepciunea nisipurilor: O nouă perspectivă asupra insecurităţii/OSHO.- Bucureşti; ATAMAN, 2018, pp. 161-162.
P.S. În următoarele pagini (170-187) autorul, făcând conexiuni şi comparaţii, explică detaliat semnificația fiecărui cuvânt sau faptă din această poveste simbolică.