În secolul al VII-lea i.e.n., China se afla în Perioada Statelor Combatante. În regatul Qi erau trei luptători cunoscuţi, Ţian Kaiqiang, Gu Yezi, Gongsun Jie, numiţi „cei trei bravi războinici”.
Alintaţi de rege, ei deveniseră orgolioşi, despotici şi nesupuşi. Chen Wuyu, dându-şi seama de acest lucru, plănui să-i corupă pe cei trei luptători, ca să răstoarne regatul şi să pună mâna pe putere.
Yang Ying, întâiul dregător din Qi, printr-o iscoadă, afla ce se punea la cale şi, neliniştit pentru viitorul statului sau, decise să-i elimine pe cei trei războinici.
Într-o zi, suveranul din Qi îi primi la palatul regal din Lu pe Yan Ying, pe cei trei osteni şi doi mandarini. Văzând comportamentul obraznic al celor trei, Yang Ying avu o idee. El îi ceru voie regelui să-l lase să meargă în grădină şi să culeagă piersici, pe care să le ofere invitaţilor. Suveranul încuviinţă. Yang Ying se întoarse cu şase piersici, două pentru cele două fete regale, două pentru întâiul dregător şi mai râmase cu două. Cum să le împartă? Yang Ying propuse să le ofere celor care au săvârşit cele mai strălucite fapte.
Regele găsi ideea bună. Unul dintre luptători, Gongsun Jie, spuse că el a salvat viaţa suveranului ucigând, la o vânătoare un tigru, ceea ce este fără îndoială, cea mai însemnată ispravă. Yang Ying îi dădu atunci o piersică. Gongsun Jie zâmbi.
Alt războinic, Gu Yezi, zise cu nerăbdare ca el a ucis o broască ţestoasă uriaşă, salvând de asemenea viaţă regelui, în timp ce traversau Fluviul Galben şi, prin urmare, i se cuvine a doua piersică. Suveranul socoti că are dreptate şi îi oferi a doua piersică. Al treilea oştean, Ţian Kaiqiang, se aprinse de furie şi îi reaminti regelui că el a învins în luptă, aproape singur, regatul vecin şi a capturat peste cinci sute de duşmani. Şi îi ceru regelui să se gândească dacă aceasta nu este cumva cea mai strălucită fapta. Suveranul îl consola:
– Deoarece nu mai sunt piersici, te voi recompensa data viitoare.
Oşteanul lua, însă, aceste cuvinte drept o insultă pe care n-o putu suporta. Şi, scoţându-şi sabia, îşi taie gâtul. Unul dintre cei doi camarazi ai săi îşi trase la rândul său sabia declarând:
– Faptele mele sunt mai puţin strălucite decât ale generalului Ţian care n-a fost recompensat, iar eu nu pot suporta acest lucru.
Imediat după ce rosti aceste vorbe, îşi luă la rândul său viaţa. În acel moment, ultimul războinic, Gu Yezi, spuse:
– Noi trei am jurat să trăim împreună şi să murim împreună. Cum aş putea să trăiesc doar eu singur?
Şi imediat, îşi puse la rândul său capăt zilelor.
Totul se petrecu mult prea repede, ca să mai poată cineva interveni. Aşa i-a eliminat Yang Ying pe cei trei luptători doar cu două piersici şi, în acelaşi timp, a alungat o primejdie ascunsă ce plutea deasupra ţării.
Sursă: China în oglindă timpului. – Iaşi: Junimea, 2014, p. 429-431.