Potrivit experienţei pe care o am cu mass-media şi cu lumea comunicării, reprezentanţii acestora reţin ceea ce le convine. Mass-media ar trebui să facă faţă unui număr de patru pericole. Nu mă refer acum la lumea comunicării, ci la mass-media.
Primul pericol este dezinformarea. Jurnaliştii spun doar o parte a lucrurilor, cea care le convine. Mă gândesc acum la gazetele de ştiri: ele conduc cititorul să-şi formeze o judecată eronată despre realitate, pentru că nu-i oferă decât o jumătate a faptelor.
Al doilea pericol este calomnia. A-l murdări pe celălalt. Calomnia, precum spune bărbierul din Sevilla, nu este o adiere de vânt, este un uragan.
Al treilea pericol este defăimarea. O persoană poate să fi greşit în trecut. Dar după aceea poate că ea s-a schimbat, poate că şi-a cerut iertare. Putem constata în cazul ei un comportament diferit. Pericolul stă în aceea că mass-media, pentru a-i submina autoritatea, aduce în prezent acel trecut. Tocmai în aşa ceva constă defăimarea.
Al patrulea pericol este aceasta “maladie” a mass-media, una tristă, respingătoare, dezagreabilă, care constă în complacerea în naraţiune pentru a-i evoca episoadele cele mai scârboase, brutale şi voaioriste.
Aceste patru pericole sunt prezente peste tot în comunicarea socială, în mass-media…
Drama este că ne-am obişnuit cu aşa ceva. Ne-am obişnuit. Este foarte dificil să găseşti în mass-media un jurnalist care să evoce o situaţie fără să murdărească, fără să prezinte trunchiat adevărul, fără să atenteze la demnitatea celuilalt.
PAPA FRANCISC
Sursă: Papa Francisc: Întâlniri cu Dominique Wolton. – Bucureşti: Victoria Books, 2018, p. 135.