Un zgârcit adunase, prin muncă, negustorie şi cămătărie, trei sute de mii de dinari. Avea pământuri şi clădiri, şi tot soiul de averi. Atunci se hotărî să petreacă un an de plăceri, trăind în confort, şi să mai vadă mai apoi ce să facă pe viitor.
Dar de îndată ce înceta să mai adune bani, Îngerul Morţii îi apăru înainte pentru a-i lua viaţa. Avarul încerca în fel şi chip să-l întoarcă pe Înger din gândul său, dar acesta se arată de neclintit.
În cele din urmă omul spuse: “Dăruieşte-mi doar trei zile, şi îţi voi da o treime din tot ce am.” Îngerul refuza şi începu să tragă de viaţă avarului, gata să i-o ia.
Atunci omul spuse: “Stai puţin! Dacă mă laşi încă două zile pe pământ, am să-ţi dau două sute de mii de dinari din avuţia mea.” Dar Îngerul nu-l asculta. Ba chiar refuza să-i acorde o singură zi în plus în schimbul tuturor celor trei sute de mii de dinari ai săi.
Atunci zgârcitul zise: “Te rog, atunci lasă-mi doar atâta timp cât să pun pe hârtie ceva foarte scurt.” De data aceasta Îngerul îi făcu această unică concesie, şi omul scrise cu propriul sânge: “Omule, foloseşte-ţi bine viaţa. Eu n-am putut să cumpăr nici măcar o oră cu trei sute de mii de dinari. Ai grijă să realizezi valoarea timpului tău.”
ATTAR DIN NISHAPUR
Selecţie şi redactare de Ioan P. ALEXA
Sursă: Calea sufită/SHAH, Idries. – Bucureşti: Herald, 2001, pp. 46-47.