CÂTEVA NĂZDRĂVENII ȘI PILDE ALE LUI NASTRATIN HOGEA

Intoducere – rezumat generat de AI

„Nazdravaniile lui Nastratin Hogea” este o culegere de povestiri populare, cu accent pe acțiunile și ideile neașteptate ale personajului fictiv Nastratin Hogea, un erou popular cu origini otomane. Povestirile, care au fost transpuse în versuri de ANTON PANN , conțin lecții de viață subtile și umoristic, în care personajul inteligent rezolvă situații amuzante sau dificile cu o perspicacitate unică.
Caracteristici principale:
• Personaj: Nastratin Hogea este un personaj fictiv, cunoscut pentru ingeniozitatea, umorul și acțiunile sale neașteptate, dar adesea pline de înțelepciune.
• Structura: Culegerea este formată din mai multe povestiri scurte, fiecare prezentând o întâmplare specifică, de la situații amuzante la dileme morale.
• Stil: Povestirile au fost transpuse în versuri de către Anton Pann, care a reușit să îmbine farmecul culturii populare cu un stil poetic accesibil.
• Tematică: Deși umoristice, povestirile valorifică valori umane precum cinstea și adevărul, depășind clasele sociale și învățându-i pe cititori prin intermediul acțiunilor intelepte și hâtre ale lui Nastratin.
Minibiografie
Anton Pann (c. 1796–1854), „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” – cum l-a numit Mihai Eminescu –, unul dintre întemeietorii culturii noastre, a fost poet, folclorist, profesor şi compozitor de muzică religioasă. Este cel care a compus muzica imnului naţional al României.

Năzdrăveniile lui Nastratin Hogea – Anton Pann

Nastratin Hogea a intrat in folclorul român ca urmare a înrâuririi culturii populare otomane, ceea ce nu înseamnă in mod necesar că avem de-a face cu un import superficial. Acest lucru este atestat și de faptul că prima variantă cultă, cea întocmită de Anton Pann in 1853, reușește să transpună în versuri farmecul nonșalanței eticului și esteticului. Scurtele povestiri poetice ale lui Anton Pann valorizează trăsături umane precum cinstea și adevarul, depreciind minciuna și nedreptatea, principiu valabil indiferent de clasa socială din care provin oamenii, iar lecțiile nu sunt ținute de vreun didactician arid, ci de un trăitor isteț, hâtru, gata să-și ofere prisosul de cunoaștere a lumii spre a înțelepți și pe alții.
Sursa: https://www.emag.ro/nazdravaniile-lui-nastratin-hogea-anton-pann-9786060910756/pd/D0NPVQMBM/
***
ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU

Nastratin era un hogea (dascăl sau învățător)
Care a rămas de basmu până astăzi tuturor,
Pentru că era din fire cam p-o ureche, năzdrăvan,
Nu-l găsești însă în faptă să fi fost vreun viclean;
El șezând odată-n școală, ce îi dete-n simplul gând
– Ascultați, copii – le zise (cu-ntâmplare strănutând) –
Să știți d-astăzi înainte că eu când voi strănuta,
Toți bătând îndată-n palme să-mi ziceți hair-ola !

Cu-ntâmplare dar odată găleata în puț căzând
Și cu ce să scoată apă pentru școală neavând,
Hogea porunci îndată ca din toți ai săi școlari
Să se lase-n puț s-o scoată vreunul din cei mai mari;
Merg școlarii toți în grabă, pe lângă puț se adun,
Dar privind ș-adânc văzându-l, n-a vrut să intre nici un.

Deci văzând că coraj n-are nici unul din câți era;
Hotărâ-n cele din urmă el într-însul a intra;
Ș-așa dezbrăcat de toate, cu capul gol și desculț,
Legat cu un ștreang de mijloc, școlarii-l lăsară-n puț;
După ce găsi găleata și după ce o legă,
Către școlari dete gură și să-l tragă le strigă;
Ei pornind cu toți dodată să-l tragă în sus de jos

Și tocma cam pe la gura puțului când fu el scos,
Razele luminii-ndată îl gâdilară în nas
Și începu să strănute una-ntr-altă-n acel ceas;
Ei cum aud că strănută aminte-n grab s-au adus
De porunca lui cea dată (după cum am spus mai sus)
Și cu toți deodată funia din mâini lăsând,
Începur-a bate-n palme și “hair-ola !” strigând.
Bietul Hogea cade-n dată ca un dovleac jos trântit
Până-n fund își sparse capul, de pereți fiind lovit.
După ce ieși în urmă d-acei nerozi copii tras,
Jupuit ca vai de dânsul, la picioare, mâini și nas,
Zise: – Nu e vina voastră, ci a mea, că n-am judecat,
Ș-astfel de cinste neroadă ca să-mi dați v-am învățat,
Care-n cele după urmă din pricina-i ajunsei
Cu picioare, mâini belite și cu cap spart m-alesei.
Anton PANN
Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/N%C4%83zdr%C4%83v%C4%83niile_lui_Nastratin_Hoge

LA CIMITIR: Repovestire

Pe cand era copil, Nastratin mergea odata pe strada, alaturi de tatal sau. Tocmai atunci se intampla sa le treaca pe dinainte, inaintand incet, un trist convoi funerar de inmormantare. – Tata, ce-i asta? Intreaba Nastratin. Un om mort… Si unde il duc? Acolo unde nu e nici mancare, nici bautura, nici paine, nici apa, nici lemne, nici aur, nici argint, nici rogojina, nici lumina, intr-un cuvant, acolo unde nu e nimic.- A! arunci de buna seama ca-l duc la noi acasa, rosti iute Nastratin.
Sursa: Proza de scriitori contemporani, Ed. Ion Creanga, 1978, pp.29-30.

Nastratin Hogea în lumea de azi: Comentariu AI la această poveste

Umorul său e mai actual ca oricând.
El dezvăluie absurdul sărăciei, dar și ingeniozitatea supraviețuirii.
Într-o lume unde mulți „nu au nimic”, întrebarea lui copilăroasă e o critică subtilă la adresa inegalității: De ce moartea seamănă uneori cu viața noastră de zi cu zi?
Nastratin ar râde și azi, dar râsul lui ar fi amar.

TREI PILDE CU NASTRATIN HOGEA…

… pe care sunt sigur că nu le-ați mai citit, sau auzit – poate mai demult, tot aici. Dar repetiția este mama învățăturii.

Nastratin fiind mereu bun la suflet și bine intenționat era mereu păcălit în bazar. Astăzi așa, mâine la fel, până când soția lui, frumoasa Leila, i-a spus:” Nastratine, este păcat de știința pe care o ai, te păcălesc toți, tu nu vezi?” ”Ba, da, cum să nu – a răspuns Nastratin – dar fac dinadins, ca să acumulez experiență!” În viața este bine să decizi tu de cine te lași păcălit!

Faima lui Nastratin Hogea era mare și se răspândise peste tot. Așa că nu era de mirare că o mulțime de tineri doreau să-i devină ucenici. Stăteau zi și noapte în fața căsuței lui, îl însoțeau peste tot, îi imitau gesturile și îi îngânau vorbele. Într-o zi, nemaiputând răbda, Nastratin le-a spus tinerilor să se ducă pe la casele lor. Și cu ucenicia cum rămâne, niciun maestru nu trebuie să-și alunge ucenicii, ca înțelepciunea să rămână mereu vie, au zis tinerii. Sigur că da, a spus Nastratin, înțelepciunea este vie cât trăiesc eu, cât despre ucenicie, ce ar fi să o facem prin… corespondență?!

Mulți chemați, puțin aleși, sau… deloc! Răspunderea de a transmite înțelepciunea, este mare și deseori se investește în cine nu trebuie. Spiritul viu este în regres, înlocuit de vulgaritatea stohastică a tehnologiei care pare atotștiutoare. Eroare, tehnologia știe tot despre ceea ce a fost, este o memorie perfectă, dar nu știe nimic despre ce o să fie, despre viitor, nu-și poate face planuri, pentru că nu este creativă.

A treia pildă se petrece în timpurile moderne, când existau băncile, bisericile satanei. Nastratin Hogea, care este permanent și imortal, a intrat fugind și tulburat în banca lui. A cerut să-și retragă toți banii din cont. S-a așezat pe un scaun și, tacticos, a numărat toți banii. Apoi i-a depus, la loc, destins și zâmbitor. Funcționarul de bancă, vădit încurcat, l-a întrebat pe înțelept de ce a făcut, ceea ce a făcut. Păi, a răspuns Hogea, în ziarul de dimineață se spunea că poliția a urmărit prin cartierul ăsta o bandă de spărgători de bănci. Dacă hoții au intrat aici și mi-au furat banii, trebuia să verific, nu?…

Radu Costin ȘTEFĂNESCU, Evenimentul zilei, 5 martie 2019
Sursa: https://evz.ro/horoscop-cateva-istorii-nastratin.htm

Antologie, selecție și editare Ioan P. ALEXA
Rezumat și comentarii: CHATGPT