Nu v? trata?i competitorii cu du?m? n
ie sau adversitate. Urm?ri?i-i cu aten?ie, lua?i ce e bun, da
r înv??a? i s
? fi?i diferi?i de ei!
Pe lac plute?te o leb?d? alb?. De?i ca de obicei plou? la Amsterdam, la col?ul str?zii, cu rochiile ei înfoiate, cer?e?te o ?ig?ncu?? cu copilul în bra?e. M? uit la inelele de aur pe care le are pe degete. Nu s-a mai deranjat s? le scoat?. „??tia e boga?i, boerule”, îmi r?spunde când o întreb în române?te cum merge treaba. Leb?da nu e în pericol, nu va fi mâncat?. Afacerea îi merge bine, iar problema ?iganilor numi?i corect politic, dar gre?it, rromi nu e problema noastr?, ci o problem? european?.
Ca ?i alte afaceri la col? de strad?, „hotdogi”, dulciuri, covrigi ?i multe altele de potolesc foamea, oriunde se vând bine. E criz? de bani, ieftin s
? fie, la îndemân? ?i la repezeal?. Celelalte îns?, mai ales la noi, merg greu. Cu cât mai mici, cu atât mai r?u. Iat? de ce mi-a? permite, chiar dac? sunt banalit??i sau par puerile, s? le spun câteva lucruri celor care încearc? s? stea ca întreprinz?tori pe propriile picioare.
1. Dac? ave?i încas?rile în lei sau în euro, orice sum? disponibil? pentru o perioad? mai lung? de timp, ?ine?i-o în dolari. Consolida?i-v?, dac? este posibil, toate veniturile în dolari, ?i cheltui?i în lei sau în euro. Cu cât pute?i prin contracte bine f?cute, întârziind mai mult pl??ile în aceste monede slabe, cu atât ve?i fi mai câ?tiga?i. Depozitele din b?nci, dac? le ave?i, p?stra?i-le în dolari sau franci elve?ieni. Credite lua?i în euro. Feri?i-v? de lei ca de dracu’!
2. Sc?pa?i din bilan? cât mai repede ?i cu orice pre? de toate activele care nu produc. Terenurile sunt cele mai periculoase.
Vinde?i la orice pre?. Nu v? uita?i la ce pierde?i. Gândi?i-v? la ce a?i mai putea pierde. Mult? vreme ele nu vor avea nicio valoare. Sediile, spa?iile de produc?ie, depozitele, „monetiza?i-le” prin contracte de „sale and lease-back”. În acest tip de afacere nu pre?ul este important, ci faptul c
? „lichidiza?i” o anumit? sum? ?i apoi, pentru o perioad? lung? de timp, o da?i înapoi prin chirie. E un fel de credit scump, dar eficient în vreme de criz?.
3. Tendin?a multora este c? atunci când le merge r?u, s? se împr??tie în multe direc?ii, c?utând ceva din care s? scoat? bani. Î?i risipesc resursele ?i energia. Risc? s? piard? peste tot. Solu?ia în vreme de criz? este s? te concentrezi pe afacerea principal? ?i s? încerci s?-?i minimizezi costurile ?i s?-?i p?strezi sau s? cre?ti pe câ t se poa
te veniturile. Investi?ia cea mai bun? în vreme de criz?, de?i e „cheltuiala inutil?” pe care mul?i o taie prima, este cea în marketing. Ceea ce vinde produsele este notorietatea, puterea brandului, cunoa?terea calit??ii produselor. Sunt societ??i ast?zi care supravie?uiesc doar datorit? faptului c? î?i cresc aceast? investi?ie. De la un salon de coafur? sau un spa pân? la o mare uzin?, afirma?ia e la fel de valabil?.
4. Dac? sunte?i sili?i s? reduce?i cheltuielile salariale, nu t?ia?i salariile, ci reduce?i num?rul salaria?ilor. Reducerea veniturilor demotiveaz?. To?i vor fi nemul?umi?i. În cea de-a doua variant?, cei care pleac? vor fi nemul?umi?i, cei care r?mân vor fi mai motiva?i. Unii pentru c? se simt parte din companie, al?ii pur ?i simplu de fric? fiindc? î?i vor pierde jobul. În orice organiza?ie, oricât de eficient? ar fi, 20% din oameni muncesc mai pu?in. Nu am întâlnit situa?ie s? nu fie posibil? reducerea unui om din cinci f?r? a fi afectat bunul mers al lucrurilor. C?uta?i ca angaja?ii care pleac? s? fie dintre cei cu salarii cât mai mari. Nu-i considera?i pe ?efi indispensabili. Printre ei se ascund de obicei cei inutili. Într-o organiza?ie s?n?toas?, f?r? „cârd??ii orizontale”, chiar egalii lor sunt cei care pot s? îi elimine.
5. Am vorbit deci despre problemele financiare, cele patrimoniale, de pia??, precum ?i resurse umane. Al cincilea domeniu e cel mai important: politica de firm?, cum v? pozi?iona?i în pia??. C?uta?i s? elimina?i din portofoliu orice contract cu statul, oricât ar p?rea de atractiv. Birocra?ii sunt mai h?mesi?i ca niciodat?. Feri?i-v?! Nu v? trata?i competitorii cu du?m?nie sau adversitate. Urm?ri?i-i cu aten?ie, lua?i ce e bun, dar înv??a?i s? fi?i diferi?i de ei! Nu încerca?i nici s?-i distruge?i, dar nici s? v? cartela?i cumva. Sunt lucrurile cele mai p?guboase pe termen lung.
Unii dintre cei ?coli?i, mai snobi, superiori, o s? spun? c? am dat în mintea copiilor. Nu pentru ei am scris.
Dinu PATRICIU – Adevarul, 11 iunie 2010, p, 17