Mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi: Povestioarăcu tâlc

Un maestru de muzica avea un post vacant î n orchestra lui.

Pentru ocuparea postului a dat un anunt în ziare ca în ziua cutare, la ora opt dimineata, pe strada cutare, numarul cutare, va avea loc un concurs. La ora opt, s-au adunat în fata cladirii cu etaj barbati si femei, tineri si vârstnici ca sa se prezinte la concurs.

Dar spre marea lor deceptie usa era închisa, perdelele nu se ridicasera, iar pe usa n-a iesit nimeni.

Unii dintre cei adunati ziceau ca cel care a dat anuntul si-a batut joc de ei. Altii ziceau ca îsi pot gasi serviciu î n alta parte.

Si toti acestia au plecat.

Pâna la urma, n-a mai ramas decât un singur tânar, care nu credea ca cel care a dat anuntul si-a batut joc de ei si, în plus, caruia îi placea foarte mult muzica. Stând rezemat de un copac, ceilalti care plecau râdeau de el ca de un naiv. El însa nu-i baga de seama si astepta cu nerabdare. La un moment dat, usa se deschide si maestrul vine la el si-i zice: „Tu îmi vei fi discipolul cel mai devotat. Sa nu crezi ca eu la ora opt nu va vedeam.

Mi-am facut un orificiu la perdeaua de la etaj si vedeam cum pleaca toti ceilalti pe rând.” Si a luat pe brat pe tânar care i-a devenit cel mai bun si devotat ucenic.
Anonim NET

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *