„Apoi, într-o zi, du
p? cum se spune, universul nostru, care este tot atât de efemer c
‘>delivered overnight synthroid
Fără sfârşit şi fără început
? o pic?tur? de rou? pe un fir de iarb?, va disp?rea. Miliardele de fiin?e vii care îl populeaz? vor muri la rândul lor. De îndat? ce ultima dintre ele î?i va da cea de pe urma suflare, ?apte sori vor r?s?ri unul dup? altul pe cer.
Primul va arde toate p?durile, urm?torii vor seca râurile, marile fluvii, lacurile ?i oceanele. Nu va r?mâne nici m?car atâta ap? cât s? umpli urma copitei unui cal! Apoi mun?ii nin?i vor arde ?i întreg p?mântul va fi în fl?c?ri. Atunci ploi toren?iale se vor abate ?i totul se va dizolva c? s?rea în ap?. Apoi un vânt foarte puternic va risipi miile de milioane de lumi care formeaz
? universul nostru. ?i când universul nostru va fi disp?rut, ce va r?mâne? Nu va mai exist
? decât spa?iul în care el s-a aflat.
Apoi, deodat?, se va petrece ceva. Încet, din cele patru col?uri ale orizontului, vor urca vapori. F?r? zgomot, o briz? va începe s? adie…”
Anne TARDY – Mitologia tibetan
?, 2006.