Cel mai r?u dintre ei, un arab pe nume Ahab, convertit de Savin, un c?lug?r de-al locului, a decis c? situa?ia nu mai poate continua a?a. Ahab era temut de to?i, dar nu s-a folosit de faima sa pentru a-?i impune voin?a. N-a încercat s? conving? pe nimeni. Cuno?tea mult prea bine natura uman
? pentru a intui c? oamenii vor lua onestitatea drept sl?biciune, iar puterea îi va fi pus? la îndoial?.
A?a c? a chemat ni?te tâmplari dintr-un ora? învecinat, le-a dat o schi?? ?i le-a spus s? construiasc? ceva pe locul în care se afl? acum crucea ce domin? a?ezarea. Zece zile ?i zece nop?i, locuitorii au auzit zgomotele ciocanelor ?i i-au privit pe meseria?i cum t?iau lemnul, îmbucau ?ipcile ?i b?teau cuie.
La sfâr?itul celor zece zile, puzzle-ul gigantic trona în mijlocul pie?ei, acoperit cu o pânz?. Ahab i-a chemat pe to?i s? participe la inaugurare. Solemn, f?r? a rosti vreun cuvânt, a îndep?rtat pânza. Era o spânzur?toare. Cu funie, cu trap? ?i tot restul. Nou-nou??, dat? cu cear? pentru a îndura vicisitudinile vremii pentru mult timp.
Cum erau to?i aduna?i în pia??, Ahab a profitat de ocazie ?i a dat citire noilor legi menite s?-i protejeze pe fermieri, pe cresc?torii de vite ?i s? anun?e recompense pentru cei care aduceau nego?uri noi în ora?. Cei care nu-?i g?seau o slujb? onest? erau invita?i s? plece în alt? parte. Nici m?car o singur? dat? nu s-a referit la monumentul pe care tocmai îl inaugurase. Ahab era un b?rbat care nu credea în amenin??ri.
Dup? discurs, mul?imea s-a strâns în grupuri ?i cei mai mul?i gândeau c? Ahab a fost p?r?sit de îngerul protector ?i ?i-a pierdut curajul de alt?dat?. A?a c? trebuia ucis. În zilele urm?toare s-au urzit tot felul de planuri împotriva lui. D?deau îns? cu ochii de spânzur?toarea din mijlocul pie?ei ?i se întrebau: Ce caut? aici? A fost construit
? pentru cei care nu accept? noile legi? Cine e de partea lui Ahab ?i cine nu? Or fi spioni printre ei
?
Spânzur?toarea privea în jos spre oameni, oamenii se uitau în sus la spânzur?toare. Încetul cu încetul, curajul ini?ial al r?zvr?ti?ilor s-a transformat în fric?. To?i cuno?teau reputa?ia lui Ahab, ?tiau c? era de neclintit în decizii. Unii au p?r?sit ora?ul, al?ii au decis s? accepte slujbele propuse, fie pentru c? nu aveau unde se duce, fie de frica acelui instrument al mor?ii din mijlocul pie?ei. Cu timpul, ora?ul s-a lini?tit, afacerile au înflorit ?i oamenii au început s? exporte cea mai bun
? lân? ?i s? produc? grâu de cea mai bun? calitate.
Spânzur?toarea a stat pe locul ei timp de zece ani. Lemnul a rezistat, doar funia a fost schimbat? din când în când. Dar nu pentru a fi folosit?. Ahab nu a spus niciodat? nimic. Imaginea era suficient
? pentru a transforma curajul în team?, încrederea în suspiciune, pove?tile de bravad? în ?oapte împ?ciuitoare. Dup? zece ani, când legea a fost instaurat? în Viscos, Ahab a distrus spânzur?toarea ?i a înlo cuit-o
cu o cruce.
Paulo COELHO
Sursa: Adevarul, 4 sept.
2009