Iertarea este cea mai important? calitate a sufletului vechi, care dore?te s? se înnoiasc?, un efort de elevare, o cur??ire în procesul de evolu? ie a lui.
Tot procesul acesta nu se poate face decât dac? sufletul î?i este eliberat de orice nemul?umire sau sup?rare fa?? de altcineva, de orice gând negativ. Procesul m? purifica pe mine, care am acest gând, nu pe cel?lalt, pe care eu îl iert. Dumnezeu este iubirea îns??i, este cel care ne-a dat acest exemplu, cu totul ?i cu totul deosebit, prin chiar sacrificiul
de sine.
Dac? încerc?m s? ne iubim cu adev?rat unul pe altul, ?i nu doar din gur?, înseamn? ca iertarea nu-?i are loc ?i c? purificarea noastr? nu se face. Prin postul alimentar se produce o purificare a corpului, dar purificarea sinelui nostru este mai important
? ?i mai grea totodat?, fiindc? iertarea ?i iubirea aproapelui cere un post sufletesc mult mai greu.
Cineva care ?i-a deschis o ran
? în piept nu e chiar a?a u?or de iertat.
Sufletul doare mai tare ?i mai mult decât trupul. Vân?t?ile l?sate pe el se vindec? foarte greu. Din fericire, avem drept c?l?uz? modelul divin.
Dumnezeu este iubire. ?i-apoi cum altfel po?i s? te purifici spiritual, decât înv??ând iubirea de la Dumnezeu, de la fiul S?u, Iisus, care a f?cut un gest pe care nu-l mai f?cuse nimeni pân? atunci: ?i-a dat propria via?? din iubire pentru ceilal?i? Asta trebuie s? înv???m noi: s? ne iubim cu-adev?rat ?i s? nu ne sup?r?m din nou, la un prim gest, pe aproapele nostru…
Daniela PREDA – “Cel mai mare chin omenesc este s? nu po?i ierta”: [Interviu realizat de Ruxandra CONSTANTINESC]. În: FORMULA A?, anul 19, nr. 864 (14), 10-17 aprilie 2009, pp.
20-21.