Fericirea de a da altora o parte din noi înşine

La tâ r

sor~~ –>

gul de sâmb?t? din ora?ul meu, era un ??ran care vindea fructe la col?ul mai s?rac dintre vânz?torii ambulan?i, nu avea nici tarab?, nici cort pentru a se ap?ra de soare ?i ploaie. I se adresau numai persoanele modeste, convinse fiind c? fructele lui aveau un pre? mai mic fa?? de cel de la alte tarabe.
Omul acela, a?ezat pe jos la col?ul str?zii, era mul?umit c? veneau la el mai ales oamenii s?raci, pentru c? le d?ruia fructele. Atunci când i-au cerut o explica?ie pentru comportamentul s?u neobi?nuit, a r?spuns c?, pentru el, sâmb?t? era ziua lui fericit

? fiindc? putea d?rui ceva altora.
Morala omului cu fructele este aceea c

? fericirea este ca o s?mân??: acolo se poate cultiva pentru a o face s? creasc?.
Adev?ratul secret al fericirii sta în a cere mult de la noi în?ine ?i pu?in de la al?ii, în a cunoa?te propriile limite ? i a le

iubi.


?i noi putem fi ferici?i când suntem în stare s

? d?m altora o parte din noi în?ine.

Romana BATTAGLIA – O inim? curat?. – Bucure?ti: RAO, 2008.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *