A fost o da
t? în India un templu cu o mie de oglinzi. Era a?ezat pe un munte înalt, iar priveli?tea era cople?itoare.
Într-o zi un câine a urc
at muntele.
S-a repezit pe trepte ?i a intrat în templu. Când a ajuns în Sala cu o mie de oglinzi, a v?zut dintr-o dat? o mie de câini. I s-a f?cut fric?, blana i s-a ridicat pe spate, a început s? mârâie ?i ?i-a ar?tat col?ii. O mie de câini au început s? mârâie, ?i-au ar?tat col?ii ?i li s-a ridicat blana pe spate. Cuprins de spaim?, câinele a ie?it din templu ?i de-atunci încolo a crezut c? lumea e f?cut? numai din câini periculo?i care mârâ ie tot timpul.
Dup? o vreme a venit alt câine ?i a urcat muntele. ?i el s-a repezit pe trepte ?i a intrat în templu. Odat? ajuns în Sala cu o mie de oglinzi, a v?zut ?i el o mie de câini. S-a bucurat îns?: a început s? dea din coad?, s? sar? de colo-colo, chemându-i pe ceilal?i la joac?. Acest câine a plec
at din templu convins c? întreaga lume e f?cut? numai din câini juc?u?i, bucuro?i, care îi vor binele.
ANONIM
Surs?: Sasha KUGLER – Principiul lui Alchimedus.
– Bucure? ti Humanitas, 2007.