N
u tot ce str?luce?te este aur.
Pu?ine cuno?tin?e înseamn? auto în?el?ciune.
Copacii sunt umbre bune.
Un mincinos nu este crezut când spune adev?rul.
Prieteni ?i c?r?i trebuie s? fie pu?ine dar bune.
Fii grabnic la ascultare ?i încet la vorbire.
Un picior drept nu se teme de un pantof strâmb.
Dac? e?ti r?bd?tor într-un moment de furie, vei sc?pa de multe zile de necazuri.
Profesorii ne deschid u?a spre cunoa?tere, dar noi trebuie s? trecem singuri prin ea.
Jocurile de noroc duc la jaf; desfrâul la crim?.
Când vine fericirea, fii prudent; când vine necazul, fii dârz.
O femeie care î?i spune vârsta real? este fie prea tân?r? pentru a avea ceva de pierdut, fie prea b?trân? pentru a avea ceva de câ?tigat din asta.
O mie de ?colari – o mie de înv??a?i; o mie de juc?tori – o mie de s?raci.
Dac? trei oameni sunt o inim?, p?mântul galben se preface în aur, dac? trei oameni sunt trei idei, chiar aurul se transform? în praf.
Cu greu se poate face un prieten într-un an, u?or se poate pierde într-o or?.
Cine se arunc? în bra?ele viciului se rostogole?te din în?l?ime în pr?pastie.
Este mai de folos s? cuno?ti calit??ile du?manului decât defectele lui.
Când te afli în zile lini?tite, nu pierde din vedere pericolele ce pot s? apar?.
Omul superior este acela care arat? o bun?voin?? egal? fa?? de to?i.
Dac? te folose?ti de un om, nu trebuie s? te îndoie?ti de el; dac? te îndoie?ti de el, nu trebuie s?-l folose?ti.
C?lare pe cal nu-?i dai seama de greutatea mersului pe jos.
Dac? focul ?i-a aprins sprâncenele, gânde?te-te cum s?-?i salvezi ochii.
S?vâr?e?te lucrurile grele cât acestea sunt u?oare.
Economia d? s?racului ceea ce risipa fur? bogatului.
Prietenii cei buni sunt cei vechi, hainele sunt bune noi.
Cine-?i uit? str?mo?ii e ca un râu f?r? izvor, ca un arbore f?r? r?d?cini.
Lemnele de foc nu se vând în p?dure ?i nici pe?tele pe lac.
Minciuna este ca o s?ritur? de pe în?l?imea acoperi?ului.
Un cuvânt pornit din inim? ?ine cald trei ierni.
Se cer patru însu?iri unei femei: virtutea s?-i umple inima, modestia s?-i str?luceasc? pe frunte, blânde?ea s? se arate pe buzele ei ?i munca s?-i ocupe mâinile.
Cine m? laud? îmi este du?man; cine m? dojene?te m? înva??.
În spatele unui om priceput se afl? întotdeauna alt om priceput.
Cine are bani mul?i ?i nu are copii, nu e bogat; cine are copii mul?i ?i nu are bani, nu e s?rac.
În?eleptul nu se întristeaz? c? nu e cunoscut de oameni, el se întristeaz? c? nu cunoa?te oamenii.
Omul st?pân pe sine n-are nevoie de alt st?pân.
În?elându-i pe al?ii, te în?eli pe tine.
O conversa?ie cu un om în?elept valoreaz? mai mult decât studierea unor c?r?i deosebite timp de o lun?.
Când vezi un om bun gânde?te-te s?-l întreci, când vezi un om r?u, cerceteaz?-?i inima.
Un în?elept nu spune ceea ce face ?i nu face ceea ce nu poate fi spus.
Trebuie f?cut repede ceea ce nu ne preseaz? pentru a putea face încet ceea ce ne preseaz?.
Viitorul unui an depinde de prim?var?; viitorul unei zile, de ora 5 diminea?a.
Mae?trii se cunosc dup? ceea ce pot face cu lucruri pu?ine.
Când cumperi un cal uite-te la gura lui; când î?i alegi un prieten, uite-te la sufletul lui.
Dac? vara te plimbi o zi, iarna fl?mânze?ti zece.
A-?i cunoa?te ne?tiin?a este partea cea mai bun
? a cunoa?terii.
Oglinda reflect? toate lucrurile f?r? s? se p?teze.
Când ?tii c? aripile î?i sunt scurte, nu zbura prea sus sau prea departe.
Bog??ia nu d? na?tere la defecte, ci le face cunoscute; bog??ia nu schimb? obiceiurile, ci le descoper?.
A te hr?ni cu pu?in orez, a bea ap?, a-?i sprijini capul pe bra?ul îndoit, înseamn? adev?rata stare de mul?umire.
Exist? doi oameni perfec?i: cel nen?scut ?i cel mort.
A bea o mie de pahare de vin cu un prieten e pu?in lucru; a spune o jum?tate de cuvânt celor care nu-?i împ?rt??esc ideile, este deja prea mult.
Cel care întreab? este prost pentru 5 minute, dar cel care nu întreab? r?mâne prost pentru totdeauna.
A te întâlni cu cineva ?i a te împrieteni cu el, nimic mai u?or; a r?mâne împreun? ?i a tr?i în pace – iat? ce este greu.
Efortul de a gândi seam?n? cu s?parea unui pu?; acesta d? la început ap? tulbure, apoi ea se limpeze?te încetul cu încetul.
Chiar ?i cel mai lung zid începe întotdeauna cu prima c?r?mid?.
O c?l?torie de o mie de mile începe cu un pas.
Fabric?m lumân?ri pentru a ne bucura de lumin?, înv???m pentru a ob?ine lumina adev?rului; prima lumineaz? locurile întunecoase ale casei, a doua, inima omului.
Nu-i nevoie s? bei toat? apa m?rii ca s?-?i dai seama c? este s?rat?.
Cine m? vorbe?te de r?u pe ascuns, se teme de mine; cine m? laud? în fa??, m? dispre?uie?te.
Pentru a ?ti drumul care urmeaz?, întreab?-i pe cei care vin înapoi.
U?a cea mai bine încuiat? este cea pe care o putem l?sa deschis?.
Cine nu ?tie ?i nu ?tie c? nu ?tie e bolnav – T?m?duie?te-l! Cine nu ?tie, dar ?tie c? nu ?tie, e neînv??at – Înva??-l! Cine ?tie, dar nu ?tie c? ?tie, e adormit – Treze?te-l! Cine ?tie ?i ?tie c? ?tie e înv??at – Urmeaz?-l!
Cine are cât îi trebuie, este un om bogat.
De fiecare dat? când deschizi o carte înve?i ceva.
Se iart? totul celui care nu-?i iart? nimic.
A pretinde c?-?i satisfaci dorin?ele prin pasiuni este ca ?i cum ai crede c
? po?i stinge focul cu paie.
Cine se r?zbun? trebuie s? sape dou? morminte.
Un pumn de perle nu valoreaz? cât un pumn de orez.
Cine pleac? din casa lui pentru a merge în c?utarea fericirii, alearg? dup? o umbr?.
Iube?te-m? când o merit cel mai pu?in; atunci am nevoie cel mai mult.
?tiin?a pe care n-o completezi în fiecare zi, scade în fiecare zi.
Cine nu ?tie pe unde a intrat, nu va ?ti pe unde s? ias?.
Nu po?i profita de o carte dac? nu o cite?ti a?a cum nu po?i profita de bani dac? îi ?ii la altul.
Nenorocirea nu intr? decât pe u?a pe care i-am deschis-o.
Ce nu po?i evita, accept? cu pl?cere.
A fi o singur? zi lipsit de griji înseamn? a fi pentru o zi nemuritor.
Când ai 10 pa?i de f?cut, 9 pa?i sunt jum?tatea drumului.
A-?i st?pâni o clip? de mânie înseamn? a evita un secol de regrete.
Gloria nu este a celor neînvin?i, ci a celor care se ridic? dup? fiecare lovitur?.
Toate calamit??ile vin de la gur?.
M? înfuriam pentru c? nu aveam ce înc?l?a, dar am întâlnit un om care nu avea picioare.
A deschide un magazin este u?or, a-l p?stra deschis este o art?.
Limba rezist? fiindc? e moale, din?ii cad fiindc? sunt tari.
Cine nu se urc? pe munte nu cunoa?te în?l?imea cerului.
Cu omul se îndreapt? omul.
Ne trebuie doi ani s? înv???m s? vorbim ?i întreaga via?? s? înv???m s? t?cem.
Apa nu st? pe mun?i, nici r?zbunarea într-o inim? mare.
Cuvântul este vocea spiritului.
Pl?cerea meseriei duce la perfec?iunea muncii.
În lume exis
t? un singur copil frumos, iar fiecare mam? este mama lui.
Între c?s?tori?i s? nu existe du?m?nie care s? dep??easc? o noapte.
Cea mai ?tears? cerneal? este mai bun? decât cea mai bun? memorie.
Profesorul deschide u?a, dar trebuie s? intri singur.
Sursa principal? : http://proverbe.citatepedia.ro/despre.php?p=11&d=proverbe+chineze%BA?i