Motto:
„Dumnezeu n-a făcut decât apa, însă omul a făcut vinul.”
(Victor HUGO)
Soarele este tatăl tuturor fructelor pământului şi implicit şi al strugurilor, iar vinul “soarele în stare lichidă “.
Viţa de vie a fost considerată, milenii de-a rândul, ca fiind un arbust sacru, în timp ce seva sa, pe care o extrage din profunzimile pământului, un sânge vegetal.
Ca unitate teritorial-viticolă, Lechinţa, cea mai nordică podgorie a Transilvaniei, este formată din vii aşezate destul de răzleţ pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, cu o mică pătrundere în nordul judeţului Mureş. Ea este constituită din patru centre viticole: Lechinţa propriu-zisă, cu plaiurile sale de la Vermeş, Sâniacob şi Sângiorzul Nou; Teacă, cu viile sale de la Urmeniş şi Viile Tecii; Bistriţa, cu plaiurile Viişoara (Steiniger) şi Dumitra şi, ultimul, Batoş, situat în judeţul Mureş.
Viticultura acestei zone s-a dezvoltat sub influenţa unor condiţii termice mai puţin prielnice decât restul Transilvaniei, care au putut fi învinse prin atenta alegere a locurilor de plantare a viţelor. Din acest motiv, viile Lechinţei apar ca adevărate oaze fixate pe coastele sudice ale dealurilor, cu largi deschideri spre soare şi lumină.
La baza vinurilor produse la Lechinţa, Teaca şi Bistriţa stă acelaşi soi, „Feteasca albă”, deopotrivă de valoros prin însuşirile sale de rezistenţă la temperaturile mai scăzute din timpul iernii, prin bună capacitate de acumulare a zahărului în struguri şi prin vocaţia de a produce vinuri de înaltă calitate, niciodată banale.
Vinurile de “Fetească albă de Lechinţa” nu sunt cu nimic mai prejos faţă de cele întâlnite la Alba-Iulia sau Aiud. Ele se caracterizează, la fel, printr-o mare fineţe şi prin perfectă armonie a însuşirilor lor gustative, au o aromă plăcută şi discretă, poartă o autentică pecete de nobleţe. Ele pot fi seci sau demiseci, la fel de plăcute şi atractive gustativ.
Vinurilor de “Fetească albă” li se mai adaugă cele de “Pinot gris”, “Riesling italian” şi “Muscat Ottonel”, care se ridică aproape întotdeauna la nivelul celor de calitate superioară, precum şi cele de “Fetească regală”, care se pot încadra atât în categoria vinurilor speciale, cât şi a celor de consum curent.
Un monument al podgoriei care se cere conservat cu toată grijă este cel reprezentat de o vie situată în localitatea Viişoara din centru viticol Bistriţa, aşezată pe un deal pietros, cu pantă mare, cunoscut sub numele de Steiniger, din care se produce un vin de “Fetească albă” de o calitate excepţională.
Lechinţa, Teaca şi Bistriţa au constituit întotdeauna adevărate perle ale viticulturii româneşti; denumirile vinurilor lor se pronunţă cu respect în ţară şi străinătate.
Ioan P. Alexa
În: RĂSUNETUL MAGAZIN, an.2, nr. 22/mart.1999, p. 5)