În mod normal, omul merge la toaletă pentru defecaţie o singură dată pe zi. În cazurile în care eliminarea materiilor fecale întârzie cu cel puţin o zi se vorbeşte de constipaţie. Această suferinţă este destul de frecvenţă, ea întâlnindu-se mai ales la persoanele sedentare şi la femei.
Această problemă banală este frecvent neînţeleasă şi incorect tratată. Descrisă tehnic, constipaţia este eliminarea unor scaune tari, mai rar decât de trei ori pe săptămână. Puteţi resimţi şi o senzaţie de balonare şi, câteodată, crampe îngrijorătoare. Frecvenţa normală a eliminării fecalelor variază larg – de la trei scaune pe zi, până la trei pe săptămână.
Cauze şi simptome
Constipaţia este un simptom, nu o boală. Ca şi febră, această problemă poate apărea când unii din numeroşii factori implicaţi încetineşte pasajul alimentelor din colon. Aceşti factori sunt reprezentaţi de: ingestie inadecvată din lichide, dieta greşită, obiceiuri intestinale incorecte, vârstă, lipsa de activitate fizică, sarcina, medicaţia şi bolile.
Deşi constipaţia poate fi extrem de deranjanta, acţiunea însăşi nu este gravă. Dacă persistă, totuşi, constipaţia poate duce la complicaţii precum hemoroizi şi crăpături sau sfâşieri ale anusului (fisuri anale).
Constipaţia cronică poate constitui un simptom al unor boli, că de exemplu: anomalii anorectale, colite, rectite, fisuri anale, hemoroizi etc. Pe termen lung, se pot dezvolta mici umflături pe peretele părţii inferioare a colonului (parte a intestinului gros), cunoscute ca diverticuli. Acestea se pot inflama sau infecta uneori cu resturi alimentare, iar acest lucru, la rândul lui, poate provoca dureri în partea stângă a abdomenului. Pot apărea însă şi complicaţii mai serioase, cum ar fi sângerările sau perforarea intestinelor.
Doctorii se referă la această boală numind-o boala diverticulară, iar dezvoltarea ei este întotdeauna asociată cu constipaţia de lungă durată. Aceasta din urmă poate creşte şi riscul apariţiei cancerului de colon. Pe termen scurt, dacă resturile alimentare nu sunt eliminate din corp, pot apărea produşi dăunători, care duc la diferite afecţiuni, cum ar fi oboseala, respiraţia urât mirositoare şi boli ale pielii.
Constipaţia însoţită de vărsături şi dureri abdominale trebuie adusă la cunoştinţa medicului cât mai repede cu putinţă, deoarece poate fi simptomul unei ocluzii intestinale (încurcătură de mate), suferinţa ce necesită de urgenţă intervenţia medicului.
Recomandări pentru a scăpa de constipaţie:
– Creşteţi consumul de fibre. Un ingredient esenţial pentru funcţionarea corectă a intestinelor este fibra. Acest material adăugă volum reziduurilor alimentare, uşurând astfel trecerea resturilor alimentare prin intestine. Cerealele pentru micul dejun, bogate în fibre bazate pe târâţe de grâu, sunt recomandate adesea suferinzilor de constipaţie. Totuşi, fibrele din aceste cereale sunt grele şi zgârie şi ar putea irita intestinele. De aceea, sunt recomandate cu precădere fibrele aflate în ovăz, fructe proaspete, legume şi legumele cu păstăi. Pentru funcţionarea optimă a intestinelor, cât şi pentru asigurarea necesarului de vitamine şi minerale, trebuie să consumaţi cel puţin cinci porţii de fructe sau legume, pe zi.
– Folosiţi agenţi voluminogeni naturali. Un mod eficient de a creşte consumul de fibre este adăugarea unor agenţi voluminogeni naturali regimului dvs. alimentar. Luaţi 1-2 linguriţe de seminţe de in cu apă, în fiecare zi, sau presăraţi-le peste cereale, supe sau salate. Seminţele de in sunt printre cei mai eficienţi agenţi voluminogeni naturali.
– Beţi mai multă apă. În afară de fibre, celălalt ingredient esenţial pentru funcţionarea corectă a intestinelor îl constituie consumarea regulată de lichide. Cel mai bun lichid pentru intestine îl constituie apa. Beţi 1,5-2 l de apă pe zi. Alcoolul poate deshidrata corpul, deci şi înrăutăţi constipaţia.
– Faceţi sport. Exerciţiile fizice vă pot ajuta să scăpaţi de constipaţie, probabil datorită acţiunii mecanice a muşchilor abdominali şi a diafragmului asupra conţinutului intestinelor. Încercaţi să faceţi de cel puţin 3-4 ori pe săptămână 30 de exerciţii de aerobic, cum ar fi o plimbare rapidă, jogging uşor, ciclism, plimbare cu barca, înot. Exerciţiile nu numai că ajută la buna funcţionare a intestinelor, dar ajută şi la sănătatea generală a corpului.
– Răspundeţi mereu chemării naturii. Încercaţi să răspundeţi prompt chemării naturii. Neputinţa de a face acest lucru poate cauza o înăbuşire a impulsurilor nervoase, care sunt esenţiale, ca defecaţia să poată avea loc. Rezultatul pe termen lung poate rezulta într-o constipaţie persistentă.
– Remedii. Dacă totuşi suferinţa se manifestă, pot fi folosite următoarele remedii: un pahar cu apă rece pe nemâncate; automasaj abdominal cu palma sau cu vârfurile degetelor, începând de jos, din partea dreaptă a abdomenului, apoi în sus, până la nivelul coastelor, iar de aici în partea stângă, de unde se va coborî până în apropierea rădăcinii membrului inferior stâng. Un astfel de masaj se aplică din poziţia culcat cu faţa în sus, de mai multe ori pe rând; de asemenea, se poate bea o infuzie de cicoare (o linguriţă la o plantă de apă), 3-4 căni pe zi.
Multe persoane folosesc laxative pe baza unor substanţe cum ar fi sennakot, pentru o bună funcţionare a intestinelor. Deşi acestea elimina pentru moment problema constipaţiei, mulţi oameni devin apoi dependenţi de laxative. Şi aceasta, parţial datorită faptului că laxativele stimulează intestinele în mod anormal – făcând ca intestinele să-şi piardă abilitatea naturală de a funcţiona normal. Pe de altă parte, laxativele conţin adesea agenţi care irita intestinele, ceea ce nu e bine pentru sănătatea aparatului digestiv. Ideal ar fi ca orice problemă de constipaţie să fie rezolvată pe cât posibil pe cale naturală, iar utilizarea laxativelor, mai ales pe termen lung, să fie evitată.
Text documentar de Ioan P. AEXA