2 Comments

  1. Lucreția

    Aceasta este o poezie pe care mama mea ,care are 91 de ani,a invatat-o la școală primara. Nu-si mai înțesate scriitorul.
    Atunci nu exista mos gerila asa cum îl știu copii nostrii. Era omul de zăpadă pe care copii îl făceau iarna,și gerul era cel care îl ținea în picioare pana la venirea primăverii.

    Eu sunt mos gerila,plângeti-mi de mila,
    Primăvara vine, saracuț de mine.
    Cu vânt și cu ploaie,ca să ma doboaie.
    Căciulă țuguie de alaltăieri nu e,
    Nasul da zapada a început sa-ni cada,
    O mana mi-e scurta ,mi-a căzut din burta.
    Și ca mâine soarele îmi ia și picioarele.
    Și ma face o băltoacă, unde broaștele se joaca

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *