Iată deviza multor inimi romantice, care visează, indiferent de vârstă sau sex, la o iubire ca-n poveşti. Când „te prinde” greu scapi de ea; este un drog care provoacă dependenta celor „afectaţi”… Trăim, ucidem şi murim pentru dragoste. Ea este armonia între doi parteneri care are la baza comunicarea, adaptarea, generozitatea, respectul, disponibilitatea, seducţia, încrederea, proiectele comune, intimitatea şi autonomia. Poate dura o clipă, când o descoperi şi o pierzi în şi din trenul care circulă invers, o oră sau o zi, după ce o cunoşti şi te saturi de ea şi o viaţă, după ce o găseşti greu şi lupţi pentru ea până la moarte.
„O clipă am fost împreună. /Alături – vecia-i nimic; /Simţirile toate, într-una, /Le-am ars – în sărutul unic. /Mă iartă! – Fu scurtă iubirea, /dar tu să regreţi n-are rost: /Ce grea ne-a părut despărţirea! Mai greu întâlnirea-ar fi fost. ” (M.I. Lermontov – Către…)
Anonim