Dac? un mare scriitor rus spunea cândva „omul, ce mândru sun? acest cuvânt”, s? ne aducem aminte c? latinii aveau o v
orb? la fel de adev?rat?: homo homini lupus.
?i din p?cate, mult prea adesea, în decursul secolelor, omul a fost lup pentru semenii s?i, comportându-se fa?? de ace?tia cu o cruzime demn? mai curând de fiarele s?lbatice. Mai grav e faptul c?, pe lâng? violenta dovedit? în r?zboaie, când oamenii s-au ucis unii pe al?ii luptând de la egal la egal, agresivitatea uman? s-a manifestat ?i fa?? de persoane lipsite de ap?rare. Despre câteva dintre cele mai faimoase masacre ale istoriei v? invit?m s? citi?i în rândurile ce urmeaz?.
Masacrul de la Thessaloniki
Una dintre ac?iunile represive întreprinse de împ?ratul roman Teodosie I, la 390, i-a vizat pe locuitorii ora?ului grecesc Thessaloniki, r?scula?i împotriv? s?. Motivul revoltei? Porunca împ?ratului c? un popular conduc?tor de care, la spectacolele de circ, s? fie arestat, fiindc? avusese o idil? cu o slujnic? de la Palat. Vizitiul a fost arestat dar „fanii” s?i s-au r?zvr?tit, cerând eliberarea lui. Mul?i dintre r?scula?i au fost prin?i ?i adu?i în hipodromul ora?ului unde trupele gotice din serviciul lui Teodosie i-au masacrat – num?rul victimelor fiind estimat la 7000 de oameni.
Masacrul de la Granada
Pe 30 decembrie 1066, o mul?ime furioas? de musulmani a luat cu asalt palatul regal din Granada, aflat? atunci sub st?pânire maur?, ?i l-au asasinat pe vizirul evreu Iosef ibn Naghrela, declan?ând apoi un pogrom crâncen împotriva popula?iei iudaice din ora?. Potrivit cronicarului arab Abu Ishaq, peste 4000 de evrei au fost uci?i într-o singur? zi.
Masacrul din ziua Sf. Bartolomeu
Apogeul conflictelor religioase dintre catolicii ?i protestan?ii (hugheno?i) din Fran?a secolului XVI, masacrul din ziua Sf. Bartolomeu a fost, se pare, instigat de c?tre Caterina de Medici, mama tân?rului rege Carol IX, la ?ase zile de la nunta sorei acestuia cu protestantul Henric de Navarra. Cu acest prilej, cei mai renumi?i lideri catolici au venit la Paris, capitala catolicismului ?i viclean? regina-mam? a v?zut în acest fapt un excelent prilej pentru a lichida partid? adversarilor religio?i. Dup? o tentativ? de asasinare a liderului militar protestant Gaspard de Coligny, pe 24 august 1572 s-a dat semnalul începerii masacrului. În Paris au fost uci?i peste 2000 de hugheno?i, mai ales c?peteniile partidei, al?i 3000 de protestan?i fiind omorâ?i, în zilele ce au urmat, în întreaga Fran?a.
Masacrul armatei lui Elphinstone
Akbar Khan a fost unul dintre cei mai temerari lupt?tori afgani de gheril?, în r?zboiul contra britanicilor, desf??urat la mjlocul secolului XIX. Dup? ce trupele britanice ?i indiene au cucerit capitala Afganistanului, în ianuarie 1842, o revolt? a patrio?ilor autohtoni a alungat garnizoan? l?sat? de englezi, constând în 4500 solda?i britanici ?i 12.000 auxiliari indieni. Ace?tia au încercat s? ajung? la garnizoan? britanic? din Jalalabad, situat? la circa 160 km distan??, dar partizanii afgani i-au h?r?uit neîncetat, ultimele r?m??i?e ale armatei conduse de generalul Elphinstone fiind anihilate lâng? Gandamak. Un singur om, chirurgul William Brydon, a reu?it s? scape cu via?? ?i s? ajung? la Jalalabad.
Masacrul de la Batak
Lupta poporului bulgar pentru eliberarea de sub jugul otoman, la sfâr?itul secolului XIX, a fost eroic? dar ?i sângeroas?. Unul dintre cele mai întunecate episoade ale sale l-a constituit masacrul de la Batak. Pe 30 aprilie 1876, 8000 de solda?i turci, sub conducerea lui Ahmet Aga Barun, au înconjurat ora?ul, ocupat de insurgen?ii bulgari. Dup? primul asalt, net inferior numeric ?i logistic, ace?tia au cerut s
? negocieze capitularea. Ahmet Aga a fost de acord ?i a jurat s? î?i retrag? trupele dac? r?scula?ii vor renun?a la arme. Dup? ce rebelii au fost dezarma?i, perfidul comandant turc a dat ordin deta?amentelor de ba?buzuci s? ia cu asalt ora?ul. Aproape 5000 de locuitori au fost uci?i, majoritatea fiind decapita?i.
Masacrul de la Katyn
La 5 martie 1940, într-o p?dure situat? în apropierea localit??ii Katyn a fost comis un teribil genocid, circa 22.000 de oamenii fiind uci?i ?i arunca?i în gropi comune de c?tre solda?ii Armatei Ro?ii. 8000 dintre victime au fost ofi?eri ai armatei poloneze lua?i prizonieri în timpul invad?rii Poloniei de c?tre ru?i iar restul au fost aresta?i sub acuza?ia c? ar fi fost „membri ai agenturilor de spionaj str?ine, jandarmi, spioni, sabotori, mo?ieri, patroni, avoca?i sau preo?i” ?i c? ar fi propaganda contra sovieticilor.
Masacrul de la B?i Yar
Bai Yar este o râp? situat? nu departe de Kiev, capitala Ucrainei.
Aici, în decurs de doar dou? zile, pe 29 ?i 30 septembrie 1941, echipe ale SS, al?turi de colabora?ioni?ti locali ?i poli?i?ti ucrainieni au executat sumar 33.771 de evrei civili. Acesta este considerat unul dintre cele mai mari masacre din istoria Holocaustului.
Masacrurile comise de NKVD
În cursul retragerii rapide a Armatei Ro?ii din fa?a trupelor naziste, în vara anului 1941, membri NKVD au comis o serie întreag? de execu?ii în mas? asupra prizonierilor în Polonia, ??rile Baltice ?i acele regiuni din URSS pe care sovieticii le l?sau în mâna invadatorilor. Cifra total? a mor?ilor este estimat? de istoricii ru?i post-sovietici, potrivit datelor din arhive, la peste 100.000, dintre care 10.000 numai în partea vestic? a Ucrainei.
Masacrul de la Nanjing
Cunoscut ?i sub denumirea de „ororile de la Nanjing”, episodul se refer? la groaznicele crime de r?zboi comise de invadatorii japonezi dup? cucerirea ora?ului Nanjing, pe atunci capital? a Chinei, la 13 decembrie 1937. Într-un interval de ?ase s?pt?mâni, armata imperial? nipon? s-a dedat la fapte terifiante, la crime, violuri, incendieri, jafuri, asupra prizonierilor de r?zboi ?i civililor. De?i executile au debutat sub pretextul elimin?rii solda?ilor chinezi deghiza?i în civili, un mare num?r de persoane nevinovate au fost inten?ionat ucise, multe dintre ele fiind mai întâi torturate sau violate. Potrivit informa?iilor adunate de Tribunalul Militar Interna?ional pentru Orientul Extrem, întrunit dup? r?zboi, aproape 200.000 chinezi ar fi fost uci?i, fiind identificate, în gropi comune, r?m??i?ele p?mânte?ti a mai bine de trei sferturi dintre ei.
Masacrul de la Srebenica
Unul dintre cele mai ?ocante episoade ale istoriei contemporane s-a produs în iulie 1995, în localitatea bosniac? Srebenica. Circa 8000 de b?rba?i ?i copii musulmani au fost împu?ca?i de c?tre unit??i ale Armatei Republicii Srpska (VRS), sub comanda generalului Ratko Mladici, la masacru participând ?i membri ai unit??ilor paramilitare din Serbia, cunoscute sub denumirea de „Scorpionii”. Pân? acum, circa 5600 de victime ale genocidului au fost identificate, gra? ie analizei ADN.
Înainte de declan?area acestui genocid, Na?iunile Unite declaraser? Srebenica „zon? sigur?”, protejat? de ONU, dar nu a f?cut nimic pentru a împiedica masacrul, de?i circa 400 de militari olandezi din trupele de men?inere a p?cii se aflau în regiune.
GABRIEL TUDOR – Revista „MAGAZIN„, nr. 41/9 oct.2008, p. 4