\”E dificil să rezumi o carte, dar aş spune că în \”Vrăjitoarea din Portobello\” am vrut să explorez partea feminină a divinităţii, am vrut să pătrund în inima mamei Primordiale. Am simţit nevoia să dezbat de ce societatea a încercat să ascundă partea feminină a lui Dumnezeu.
Romanul îşi are originile atât în realitate, cât şi în ficţiune. În octombrie 2005 am cunoscut în Transilvania o stewardesă rromă care m-a inspirat să scriu povestea Athenei. Ea mi-a povestit cum a fost adoptată de o familie austriacă şi despre rădăcinile ei rrome. Desigur, ea a fost punctul de plecare al acestui roman; multe aspecte au apărut din miriadele de situaţii şi oameni pe care i-am întâlnit pe drum. Chiar şi eu sunt portretizat în acest personaj.
Dar de ce să explorezi faţa feminină a lui Dumnezeu? Oamenii uneori mă întreabă dacă cred în vrăjitoare, la care eu întotdeauna răspund: da, cred. Din nefericire, cuvântul \”vrăjitoare\” încă este însoţit de prejudecăţi. Pentru mine, o vrăjitoare este o femeie capabilă să-şi lase intuiţia să-i conducă acţiunile, care comunică cu mediul ei, care se teme să înfrunte provocările. În cel mai recent roman al meu vorbesc exact despre prejudecăţile cărora vrăjitoarele moderne trebuie să le facă faţă.
Societatea contemporană este atât de preocupată de coerenţă încât mulţi ajung prizonieri ai concepţiei greşite că totul poate fi explicat. Societatea încearcă să ne convingă de faptul că trebuie să fim total transparenţi, nu doar faţă de lume, ci şi faţă de noi înşine. De aici vine şi pericolul. Este necesar să admitem că unele lucruri nu pot fi înţelese, că spaţiile goale din cunoaşterea noastră există şi că trebuie să respectăm misterul.
Peronajul Athena, cu libertatea şi curajul ei, a fost felul meu de a ataca acest subiect şi de a dezvălui cătuşele dogmelor.
Flaubert a spus odată că el însuşi era doamna Bovary; ei bine, eu sunt cărţile mele aşa cum ele sunt parte din sufletul meu. Personajele mă ajută să-mi explorez propriul meu suflet, din moment ce în ele se încarnează toate îndoielile şi speranţele mele. Athena întruchipează partea mea feminină şi plină de compasiune.\”
Paulo COELHO – Mesaj către cititorii din România.- În: Evenimentul zilei, 23 sept. 2007, p. 17.