Transilvania. Bistri?a
Bistri?a, cel mai nordic ora
? germanic fortificat din Transilvania, constituie un punct de pornire grozav în explorarea Carpa?ilor Orientali. Înconjurat de sate în care vechile obiceiuri ?i me?te?uguri sunt înc? în floare, ora?ul are un centru simplu, dar fermec?tor care te invit? la o c?l?torie în trecut.
Primii coloni?ti ai Bistri?ei au fost germanii, care au primit p?mânt, mine ?i privilegii în schimbul ap?r?rii grani?elor Transilvaniei.
Majoritatea cl?dirilor istorice din Bistri?a sunt grupate în jurul Pie?ei Centrale. Privind aceast? pia?? a do
rmit?, î?i vine greu s? crezi c? Bistri?a era odinioar? un târg prosper, nevoit s? se apere de atacurile repetate ale inamicilor.
Înaltul turn gotic care domina peisajul apar?ine Bisericii Reformate (duminica slujba în german?; vara, de la ora 10).
Construit? ini?ial pentru franciscanii minoriti, biserica este un amestec de stiluri: romanic din secolul al XIII-lea, gotic din secolul al XIV-lea ?i al XV-lea, renascentist din secolul al XVI.
Un rând din case cu arcade numit ?irul Sugalete se întinde pe partea de nord a Pie?ei Centrale. Asem?n?toare fort?re?elor, construc?iile înglobau ateliere me?te?ug?re?ti de la sfâr?itul secolului al XIV, apar?inând breslelor. Au fost primele locuin?e cu dou? niveluri din Bistri?a ?i sunt înc? în stare de folosin??, de?i interioarele originale ?i lungile cur?i din spate nu mai exista. La cap?tul din dreapta al ?irului se poate vedea intrarea pentru trasuri a casei parohiale din 1480.
La est, rafinata Cas? a Argintarului (Str. Dornei nr. 5) din secolul al XVI-lea ad?poste?te ast?zi o ?coal? de art?. Este posibil ca zidarul italian Petrus da Lugano, care a f?cut parte din echipa de constructori a Bisericii Reformate, s? fi realizat ?i lucr?tura de piatr? de aici.
Impozantul Muzeu Jude?ean Bistri?a-N?s?ud (Str. General Grigore B?lan nr. 19,?el. 0263 211063, închis lunea, S) în form? de U ?i având dou? etaje, se afla la mic
? distan?? de mers pe jos de centrul ora?ului. Exponatele sale ilustreaz? istoria zonei, etnografia ?i istoria natural?, dar ?i arta acesteia. Cl?direa este o fost? cazarm? a armatei austriece. Sub împ?rateasa Maria Tereza (d. 1740 – 1780), habsburgii au înfiin?at garnizoane de gr?niceri în nordul Transilvaniei, pentru a o ap?ra de atacurile t?tarilor, ru?ilor ?i polonezilor. Bistri?a era una dintre fort?re?ele principale.
ÎMPREJURIMILE BISTRI?EI
Partea de nord a Podi?ului Transilvaniei este mult mai lini?tit? decât cea de sud. Timpul pare c? se scurge într-o pace netulburat?. Principalul drum (DN 17/E576) merge de la Dej pân? la Pasul Tihu?a; sec?iunea estic? e deosebit de frumoas?.
La 22 km vest de Bistri?a se afla satul Cristur-?ieu. Rusaliile sunt s?rb?torite de locuitorii s?i printr-o tradi?ie precre?tin? numit? Înstru?atul Boului. Cu aceast? ocazie, cei mai frumo?i boi din sat sunt împodobi?i cu flori, pleduri cu broderii ?i colaci împleti?i, apoi m?r??luiesc pe uli?a principal?, ziua încheindu-se cu festin, muzic? ?i joc.
Alte sate din aceast? zon?, la fel ca ?i Maramure?ul învecinat, au tradi?ii asem?n?toare, reprezentând o întoarcere la str?vechile ritualuri pentru rodnicie.
La 6 km est de Bistri?a, în satul Livezile se afla o gospod?rie s?seasc? autentic?, Casa S?seasc? (Str. Dorolei, ?el. 0263 270109, închis duminica-marti, S). Mobila pictat? în culori vii este specific
? acestei regiuni.
La al?i 6 km c?tre est se întinde un ?ir de sate al c?ror nume se termin? cu “Bârg?ului”, dovad? a apropierii de r?ul eponim. În Mijlocenii Bârg?ului tr?iesc doi olari tradi?ionali, ?tefan G?n?u ?i ?tefan Gâ?a, care înc? folosesc roata ac?ionat? cu piciorul (întreab? în sat sau contacteaz? sec?ia de etnografie a Muzeului Jude?ean Bistri?a-N?s?ud, vezi pag. 107).
Dincolo de acest sat, dar înainte de a traversa Pasul Tihu?a spre Bucovina, dup? Bistri?a Bârg?ului, se face un drum lateral c?tre Lacul Colibi?a. Peisajul împ?durit ?i mun?ii din fundal au f?cut din acesta loc c?utat de romanii afla?i în vacan??.
VALEA SOMESULUI
De la N?s?ud la ?an?, Valea Some?ului î?i ofer? peisaje uluitoare. Datorit? pozi?iei ad?postite în vale se înregistreaz? adesea cele mai sc?zute temperaturi din România pe timp de iarn?, iar prim?vara sose?te întotdeauna mai târziu decât î n oricare alt loc.
La est de N?s?ud, la Ponderei, din ?oseaua principal? D17 se desprinde un mic drum de ?ar? care ?erpuie?te 17 km spre nord pân? la Parva. Este genul de loc în care oamenii te invit? în cas? ?i î?i ofer? cu generozitate un pahar de ?uic?.
La est de Ponderei, apele minerale de la Sângeorz-B?i au transformat ora?ul într-o cunoscut? destina?ie de vacan??. La Muzeul de Art? Comparat? (Str. Republicii nr. 68, ?el. 0263 370279, pentru grupuri este necesar? programare, S), înfiin?at prin eforturile artistului Maxim Dumitra?, uneltele moderne ?i tradi?ionale din lemn se amestec? într-un décor de cas? tradi?ional?. Muzeul pune în valoare munca a mai bine de o sut? de arti?ti români în via??.
În satul Maieru, aflat mai departe spre est, pe drumul D17 c?tre ?an?, po?i vizita Cuibul Visurilor (nr. 200, ?el. 0263 372031, telefoneaz? în prealabil, S. Colec?iile muzeului, deschis în 1959, cuprind ast?zi mai bine de 3000 de obiecte legate de via?a rural? ?i alte teme. O sec?iune îi este dedicat? lui Liviu Rebreanu, autor al unora dintre cele mai virulente romane romane?ti; în copil?rie, el a petrecut ?ase ani ferici?i la Maieru.
Un mod simplu ?i distractiv de a te bucura de peisajele fantastice ale v?ii este s? te urci la N?s?ud în trenul spre Gura Humorului, în Bucovina. Pu?in cunoscut? si nu prea aglomerat?, aceasta este una dintre cele mai pitore?ti rute din ?ar?.
[ANEX?]: Dracula lui Bram Stoker
Ac?iunea romanului din 1897 a lui Bram Stoker se desf??oar? în zona v?ilor din jurul Bistri?ei. Scriitorul s-a inspirat atât din folclor, cât ?i din istorie, dar descrierea exac
t? a Transilvaniei i-a conferit pove?tii un aer de autenticitate. De pild? “eroul”, Jonathan Harker, petrece o noapte la Bistritz (Bistri?a), în trecere spre castelul lui Dracula din Pasul Borgo (Stoker a folosit numele unguresc al Pasului Tihu?a). El trage la hanul Golden Krone, care nu este altul decât Hotelul Coroana de Aur de ast?zi (Petru Rare? nr. 4); po?i mânca aici o “friptur? haiduceasc?”, exact cum face ?i Harker în roman.
(Text cuprins intre pp. 107-109)
Sursa: Na?ional Geographic Traveler: România / Caroline JULER; Fotografii de Steve WEINBERG; Trad. de Gabriel DR?GHICI.- Washington, D.C.: Na?ional Geographic; Bucure?ti: Adev?rul Holding, 2010.- 272 p.+ h., ilustr., fotogr. –(Colec?ia de ghiduri turistice).
Despre autor: Caroline JULER este ziarist? ?i artist? englez?; s-a n?scut în Oxfordshire, ?ara Galilor, ?i a absolvit Institutul de Art? ?i Literatur? Englez?. Este pasionat? de Estul Europei înc? dinaintea c?derii zidului Berlinului ?i dup? revolu?iile din 1989 a început c?l?toriile în aceast? parte a continentului. A revenit anual în România, iar în 1996 ?i-a petrecut jum?tate de an la Sibiu pentru a înv??a limba român?. Caroline Juler este de p?rere c? turismul cultural este direc?ia în care trebuie s? mearg? orice reclam? serioas? despre România în occident.
În anul 2000 publica la Londra “Blue Guide România” (“Ghidul albastru al României”); în 2003 i-a ap?rut “Searching for Sarmizegetusa” (“În c?utarea Sarmizegetuzei”).
Surse foto ?i info: hayinart.com; http://newsletter.gov.ro/integrare/afis-doc.php?idpresa=636
P?rerile mele: Prezentarea ora?ului Bistri?a ?i a altor puncte de interes turistic din jude?ul nostru este în general cuprinz?toare prin prisma unui str?in, cu date destul de sumare; se pare c? edi?ia de fa?? din 2010 nu a fost actualizat?, dar traducerea dovede?te entuziasmul ?i sinceritatea scriitoarei: centru simplu, dar fermec?tor; pia?a adormit?, peisaje uluitoare ?i fantastice, cele mai virulente romane romane?ti etc. Paginile de mai sus pot completa armonios un ghid turistic complet ?i actualizat al ora?ului si jude?ului. Cine il va scrie, oare
?