Tu e?ti proprietarul vie?ii tale. A nega aceasta înseamn? a spune c? o alt? persoan? are un drept mai mare asupra vie?ii tale decât tu însu?i. Nici o alt? persoan? sau grup de persoane nu de?ine în proprietate via?a ta, ?i nici tu nu e?ti proprietar al vie?ii altora.
Tu exi?ti în timp, viitor, prezent ?i trecut. Acestea se manifest? în via??, libertatea ?i produsul vie?ii ?i libert??ii tale. A-?i pierde via?a înseamn? a-?i pierde viitorul. A-?i pierde libertatea înseamn? a-?i pierde prezentul. ?i a-?i pierde produsul vie?ii ?i libert??ii tale înseamn? a pierde o parte din trecutul t?u.
Produsul vie?ii ?i libert??ii tale este proprietatea ta.
Proprietatea este rodul muncii tale, produsul timpului, energiei ?i talentelor tale. Este aceea parte din natur? pe care tu o transformi în ceva util sau valoros. ?i mai este aceea parte a propriet??ii altora care ? i-a fost dat
? ?ie prin schimb voluntar ?i consim??mânt reciproc.
Doi oameni care schimba proprietatea în mod voluntar au amândoi de câ?tigat, altfel nu ar face acest schimb.
Uneori, unii oameni utilizeaz? for?? sau fraud? pentru a lua de la al?ii f?r? consim??mântul lor dat de bun?-voie. Ini?ierea for?ei pentru a lua via?a este o crim?, pentru a lua libertatea este sclavie, iar pentru a lua proprietatea este un furt. Este acela? i lucru dac
? aceste ac?iuni sunt comise de o singur? persoan?, de majoritatea ac?ionând împotriva minorit??ii sau chiar de oficialit??i îmbr?cate elegant…
Tu ai dreptul de a-?i proteja propria via??, libertate ?i proprietate de agresiunea altora prin putere. ?i po?i s?-i desemnezi pe al?ii s? te aju
te s? te aperi. Dar tu nu ai ?i dreptul de a ini?ia for?a împotriva vie?ii, libert??ii sau propriet??ii altora. Deci, tu nu ai dreptul de a desemna o persoan? care s? ini?ieze for?a împotriva altora în numele t?u.
Oamenii au dreptul de a-?i c?uta conduc?torul, dar nu au dreptul de a impune altora regulile lor. În orice mod ar fi ale?i oficialii, ei sunt doar fiin?e umane ?i nu au drepturi sau preten?ii mai mari decât cele ale oric?rei alte fiin?e umane. Indiferent de eti
chetele pline de imagina?ie pentru comportamentul lor, de exemplu, execu?ie, serviciu militar obligatoriu sau impozite, oficialii nu au nici un drept s? ucid?, s? ia în sclavie sau s? fure. Tu nu po?i s? le dai nici un drept pe care s? nu îl ai tu însu?i.
Pentru c? e?ti proprietarul vie?ii tale, e?ti r?spunz?tor pentru via?a ta. Nu o închiriezi la al?ii care î?i cer supunere. Nici nu e?ti sclavul altora, care î?i cer s? te sacrifici. Tu alegi propriile scopuri. Succesul ?i e?ecul sunt stimulente necesare pentru a înv??a ?i pentru a cre?te. Ac?iunea ta în numele altora, sau a altora în numele t?u, este virtuoas? numai atunci când se na?te din consim??mântul voluntar, reciproc. Pentru c? virtutea poate exista numai acolo unde exist? posibilitatea unei op?iuni libere.
Aceasta este baza unei societ??i cu adev?rat libere. Este nu numai baza cea mai practic? ?i mai uman
? pentru orice ac?iune uman?, ci ?i cea mai etic? baz? a acesteia.
Ken SCHOOLLAND – Prefa?a la cartea sa „Aventurile lui Jonathan Gullible printre vulturi, cer?etori, conduc?tori ?i regi”, 1994.