În via?a cotidian? suntem deseori lovi?i fizic sau psihic, con?tient sau nu, de cei apropia?i sau necunoscu?i ?i ne este imposibil sau greu s? iert?m. Unii sunt a?a de sup?ra?i pe cei care le-au f?cut r?u încât încearc? s? se r?zbune, iertarea nefiind scopul lor; al?ii ar vrea s
? ierte, dar nu ?tiu cum.
Pentru a experimenta tehnica iert?rii prin medita?ie, ne a?ez?m confortabil cu ochii închi?i ?i respir?m normal. Ne relax?m corpul ?i mintea. Respir?m adânc de câteva ori ?i apoi ne gândim la cineva care ne-a r?nit, ne-a cauzat durere, indiferent dac? a f?cut-o involuntar sau nu.
Inhalâ nd din toat
? inima, spunem: “Sunt multe feluri prin care am fost r?nit? de gândurile, ac?iunile sau cuvintele celorlal?i. Sunt numeroase feluri în care ceilal?i m-au r?nit ?i jignit. M-au tr?dat, întristându-m? ?i abandonându-m?, în mod con?tient sau inco
n? tient, din cauz
a confuziei sau furiei lor, ori chiar a propriilor lor r?ni. Con?tientizez toate aceste lucruri acum. ?i ofer iertare atât cât îmi st? în putin??. Fac tot ce pot pentru a da uit?rii ranchiun? ?i furia. Le voi ?ine în mine.”
Încearc? s? ier?i pu?in câte pu?in. Nu trebuie s? ne for??m, s? iert?m totul deodat?. Posibil s? ne sim?im r?nite ?i sup?rate. Deci realiz?m c? ego-ul nostru nu vrea s? renun?e înc? la resentimente. Accept?m aceste sentimente ?i continu?m s? exers?m aceast? medita?ie. Ne reamintim nou? c? ceea ce facem nu înseamn? s? trecem cu vederea ce ne-au f?cut al?ii. Înseamn? doar s? d?m de-o parte resentimentele, r?nile, triste?ea ?i fric?, încercând s? vedem partea uman? a persoanei respective, cu toat? imperfec?iunea ei. Ne deschidem inimile spre ele ?i astfel ne deschidem inimile ?i pe noi însene.
Acum avem voie s? ne amintim ?i s? vizualiz?m cum ?i noi i-am r?nit pe al?ii. Inspirând adânc, repet?m: “Sunt multe feluri în care i-am r?nit pe cei din jurul meu, prin gândurile, cuvintele ?i ac?iunile mele. Nenum?rate sunt c?ile prin care i-am r?nit ?i întristat pe ceilal?i. I-am tr?dat, le-am provocat triste?e ?i i-am abandonat, con?tient sau incon?tient, din cauz? c? eu îns?mi eram r?nit?, confuz? ?i furioas?. Acum îmi dau seama de toate acestea. Le cer iertare celorlal?i. Îng?duita a-mi fi iertarea”.
Cerem iertare, f?r? s? ne consider?m vinovate, dar în?elegând c? nu suntem perfecte. Încercam s? nu ne criticam, s? nu ne învinov??im singure. Ne înmuiem inimile ?i cerem iertare cu inten?ia de a l?sa în urm? tot ceea ce a fost între noi ?i al?i oameni.
În cele din urm? ne oferim iertarea nou? în?ine. Dac? vom putea cu adev?rat s? ne oferim dragoste nou? însene, vom fi atunci capabile s? primim ?i dragoste. Putem realiza c? suntem vinovate, dar c? vina nu ne apar?ine doar nou?? Inspirând profund, repet?-?i: “Sunt multe feluri în care m-am r?nit singur? prin gândurile, cuvintele ?i ac?iunile mele. M-am tr?dat, mi-am provocat triste?e ?i m-am abandonat singur?, în mod con?tient sau incon?tient, din cauz? c? m? sim?eam r?nit?, furioas? ?i confuz?. Sunt con?tient? de toate acestea. M? iert pentru toate câte mi-am f?cut. Îmi dau voie s? m? iert.” Inspir? dragoste ?i iertare adânc spre inima ta ?i simte puterea t?m?duitoare a acestor sentimente pe care ? i le ofer
i.
Uneori sim?im ca iertarea este peste puterile noastre. Nu putem uita.
Totu?i, acest proces de transformare este, de fapt, vital pentru vindecarea noastr
? spiritual?. Dac? reu?im s? trecem peste Eu-rile noastre, vom fi capabile s? devenim un singur tot, complet func?ionabil. Cealalt? persoan? nu trebuie s? accepte iertarea noastr?, ?i nici altcineva nu trebuie s? ne ierte pentru ceea ce am f?cut. Iertarea însemna doar implicarea noastr?. Ea ne elibereaz
? inimile ?i opre?te ciclul r?nilor ?i sentimentelor. Ne permite s? stabilim contacte ?i leg?turi. Este un act de acceptare pân? la compasiune atât a noastr? cât ?i a celorlal?i…
Sursa: S?n?tatea femeii în în?elepciunea chinez? – XIAOLAN ZHAO.- Bucure?ti: Ed. ALL, 2008.