Îl întreb pe
p?rintele Silvano de ce s-a f?cut c?lug?r.
Aceasta este o poveste lung?. Î nainte de a m
? închide între aceste ziduri, am dus o via?? tumultoas?. Lumea vede în noi persoane mai presus de orice b?nuial?, cu o via?? curat? în urma noastr?. Din p?cate, nu este întotdeauna a?a: mul?i vin din infern, dar oamenii nici nu î?i imagineaz?.
Povestea noastr? este adesea aceea a unei întoarceri la via?? dup? o c?l?torie obositoare printre nenum?rate întâmpl?ri, printre vise de libertate, gr?bite îndep?rt?ri de suflet ?i c?utare disperat? a lui Dumnezeu.
Binele ?i r?ul, via?? ?i moartea, durerea ?i continu? c?utare de sine ne-au înso?it de-a lungul unui rozariu de amintiri, de prieteni desprin?i precum stelele stinse din universal vie?ii.
Mergând înapoi în timp, în pacea unei m?n?stiri, se poate în?elege c? logica ?i revenirea asupra unor gânduri sunt cele mai reale instrumente pentru a în?elege adev?rata esen?? a credin?ei ?i a m?re?iei lui Dumnezeu.
C? mul?i al?ii, noi încerc?m s? str?batem calea rena?terii ?i s? sim?im emo?iile care sunt punctul de referin?? constant al existen?ei noastre. Ceva care rezuma dimensiunea noastr
? de exploratori ai unei lumi de sentimente sf?râmate.
Între timp s-a ridicat un vânticel u?or. Frunzi?ul copacilor se cl?tin?, iar pesc?ru?ii pe stânci î?i reiau zborul cu trud?. La fiecare pas adulmec atmosfera unei lumi necunoscute.
Privesc frunzele, ascult murmurul p?durii, încerc s?-mi imaginez zilele departe de to?i ? i de toate.
P?rintele Silvano este mereu al?turi de mine. Cu el am mers, cu gândul, peste mare, unde te mai po?i juca pe malul lumilor fermecate ?i mai po?i asculta vocea t?cerii.
Adnot?rile din caiet m
? urmeaz? pas cu
pas.
Exist? o lini?te a cerului înainte de furtun?, a p?durilor înainte de a se ridica vântul, a m?rii calme pe înserat, a celor care se iubesc, a sufletului nostru; apoi exist? o lini?te care cere numai s
? fie ascultat?.
Romano BATTAGLIA – O inim? curat?. – Bucure?ti: RAO, 2008, p. 34-35.